Legea darii in plata nu este retroactiva

Postat de Gheorghe Piperea în Despre avocatura | 0 Comentarii

Jurnalistii, cel mai probabil onesti, de la Ziarul financiar, sunt victime ale unei pacaleli/manipulari administrate opiniei publice de lobby-ul bancar care se straduieste in ultimele zile sa demonstreze ca legea darii in plata a imobilului ipotecat este retroactiva.

Iata care sunt, pe scurt, motivele pentru ca oamenii nu ar trebui sa se lase momiti de aceste “argumente” emise in rafala de lobby-isti bancari si bloggerii BNR-isti:

(i) Curtea Constitutionala, inca din 2011, a spus ca “o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior”;

(ii) CJUE de la Luxembourg a spus inca din 2012 ca o lege interna de protectie a consumatorilor poate fi aplicata si unor contracte in derulare;

(iii) Codul civil statueaza ca, daca o situatie juridica anterioara intrarii in vigoare a unei legi noi este generata de regimul juridic al proprietatii sau al bunurilor, atunci efectele viitoare ale acestei situatii juridice anterioare sunt reglementate de legea noua; … mai mult

Despre darea in plata cu efect liberatoriu, pe intelesul dlui Cinteza

Postat de Gheorghe Piperea în Despre avocatura | 0 Comentarii

In pregatirea dezbaterii de maine, 24 nov 2015, din Comisia juridica a Camerei deputatilor asupra proiectului legii darii in plata cu efect liberatoriu, sefimea BNR a iesit, ca de obicei, la atac, ca un bun avocat din oficiu care se ocupa, pe banii nostri, cu apararea bancilor delincvente si ireponsabile care se tem de aceasta lege.

Ca de obicei, cel care apasa butonul de panica este dl Cinteza. Conform declaratiilor acestuia, legea darii in plata cu efect liberatoriu a imobilului ipotecat ar putea genera in sistemul bancar pierderi estimate de 4 mld lei, cu consecinta falimentului a cel putin uneia dintre bancile care activeaza in Romania. Va reamintiti, desigur, ca acelasi domn Cinteza declara in Parlament, in februarie 2015, in urmarea evenimentului de 15 ianuarie, care a determinat explozia cursului francului elvetian ca, fie in cazul in care Justitia va dispune inghetarea cursului, fie in cazul in care legiuitorul va emite o lege de inghetare a cursului leu-franc sau de plafonare a acestuia, vor fi pierderi de cca 5 mld lei in sistemul bancar, cu consecinta falimentului a cel putin 4 banci care activeaza in Romania. Evident, si acum, ca si atunci, “stirea” a beneficiat de o mediatizare exploziva. Cine trebuia sa ia aminte, a luat aminte – toate procesele colective judecate pina acum au fost trintite de justitie exclusiv pe argumentul emotional al fricii de faliment bancar. Iar proiectul legii plafonarii cursului la creditele in valuta zace, bine-mersi in Parlament, fara sanse de a mai fi luat in discutie in aceasta legislatura.

Prima intrebare care se ridica este : … mai mult

GHEORGHE PIPEREA – despre insolvenţa persoanei fizice

Postat de Gheorghe Piperea în Despre avocatura | 0 Comentarii

Premieră în România

GHEORGHE PIPEREA  – despre insolvenţa persoanei fizice

25 septembrie 2015, Bucureşti

prima conferinţă cu participare internaţională

pe tema insolvenţei persoanei fizice

Pentru detalii: http://info.wolterskluwer.ro/insolventa-conferinta-internationala/

Efectul Matei

Postat de Gheorghe Piperea în Despre avocatura | 1 Comentariu

Matei 25,29: „Caci tot celui ce are i se va da si-i va prisosi, iar de la cel ce n-are si ceea ce are i se va lua”.

Citesc in prezent Lebada Neagra, de Nassim Nicolas Taleb (editia 2010). Ar trebui sa citeasca aceasta carte si dl Isarescu, iar dl Vasilescu sa ia aminte la citatul de mai sus.

Ati auzit de asa-numitul „efect Matei”  (despre care vorbeste si N.N. Taleb; el spune ca acest efect este denumit de sociologi „avantajul cumulativ”)? Nici eu nu auzisem de el pina acum. De cind e lumea, deci inclusiv pe vremea cind s-a scris Evanghelia dupa Matei, cel bogat are sanse mai mari sa devina si mai bogat (banu’ la ban trage, zice romanul), iar cel celebru are sanse sa fie si mai celebru. Si, de regula, este si mai bogat si mai celebru, cumulind printr-un adevarat efect gravitational bani si faima. Efectul se aplica si oamenilor, si corporatiilor. Oameni sau corporatii care sunt bogati si celebri atrag bogatie si celebritate ca niste gauri negre socio-economice. Uitati-va la bancile din Romania. … mai mult

Nu va temeti

Postat de Gheorghe Piperea în Despre avocatura | 7 Comentarii

Fara voia mea, sunt fortat sa organizez o serie de proceduri legale si, probabil, judiciare, de protejare a dreptului la nume al Asociatiei Romania Dreapta. O alianta politica tocmai ce s-a creat, cu scopul de a cistiga alegerile din decembrie. Numai ca numele luat de aceasta alianta, recte, Romania Dreapta, este denumirea Asociatiei Romania Dreapta, al carei presedinte sunt. As fi preferat sa ma ocup de proiectele acestei asociatii, spre exemplu, de a o angrena in procedura de constituire a unei miscari monarhiste in Romania, dar numele asociatiei este uzurpat, o confuzie de denumire si de orientare strategica s-a creat si un auto-confort s-a instalat in persoana reprezentantilor acestei aliante, care se imbarbateaza ca vor cistiga „sigur” in litigiul cu mine.

Sa vedem, insa, daca au motive de confort.

(i) Codul civil permite celui lezat prin uzurparea dreptului sau la nume sa ceara oricind instantei incetarea acestei uzurpari – a se vedea art. 257 coroborat cu art. 254 alin.2 din Codul civil; acelasi Cod civil, in art. 255, permite celui lezat prin uzurpare, sa ceara incetarea acestei uzurpari, pe calea urgenta a ordonantei presedintiale;

(ii) conform art. 1 din Legea nr.14/2003, partidele politice sunt asociatii ale cetatenilor; si Asociatia Romania Dreapta este o asociatie a cetatenilor; denumirea partidelor politice nu poate reproduce un simbol national al statului roman; numele Romania este un simbol la statului roman si el nu poate figura in denumirea unei aliante politice (dar poate figura in denumirea unui ong, daca acest lucru este autorizat in prealabil, de guvern, lucru pe care Asociaita Romania Dreapta il „detine”); potrivit art.30 alin.1, coroborat cu art. 20 alin.2 din Legea nr.14/2003 a partidelor politice, orice persoana interesata poate face cerere de interventie la cererea de inregistrare a unei aliante politice; Asociatia Romania Dreapta este o persoana interesata, din moment ce numele sau, integral, este uzurpat de Alianta politica Romania Dreapta, deci va putea formula si interventie in cererea de iregistrare a Aliantei politice sus-numite;
(iii) desigur ca scopul si obiectivele Aliantei Romania Dreapta sunt complet diferite de scopul si obiectivele Asociatiei Romania Dreapta si desigur ca o alianta politica nu se poate confunda cu un ong; dar atunci cind citesti si pronunti ambele sintagme, accentul cade pe nume, Romania Dreapta, care este acelasi; prin absurd, daca nu are nicio importanta faptul ca o asociatie oarecare are un nume identic cu al unei aliante sau partid politic, ulterior constituite, atunci inseamna ca oricine poate sa isi constiutie in Romania o alianta politica denumita, sa zicem, Alianta Konrad Adenauer, Alianta Fundatia Crestin-Democrata, Alianta Institutul de Studii liberale etc. sau, interpretind atit de artificial legea, ar insemna ca si inversa este valabila, adica oricare dintre noi ne-am putea constitui ong-uri care sa se numeasca, sa zicem, Asociatia PDL, Asociatia PNTCD, Asociatia PNL, Fundatia Panasonic, Asociatia Mercedes, Fundatia Apple etc; nu numai ca este prejudiciabil pentru Asociatie ca o alta entitate – o alianta politica, esentialmente conjuncturala, facuta doar pentru alegeri si, eventual, pentru guvernare – sa coexiste si sa poarte acelasi nume, dar si pentru alianta, in sine, este prejudiciabil sa imparta aceasta denumire cu o alta entitate;
(iv) problema principala si principiala in cazul acestei uzurpari si a acestei confuzii nu este una juridica, ci una morala; un partid sau o alianta politica nu pot derapa de la principiile etice intr-o asemenea masura incit sa lanseze ideea ca denumirea, identitatea si obiectivele ong-urilor sunt valori subsidiare, mai putin importante, care trebuie sa fie puse in umbra intereselor politice, conjuncturale;
(iv) am gestionat, in ultimii doi ani, procese colective contra statului si a bancilor pentru peste 4000 de reclamanti, procese in care, de asemenea, nu aveam nicio sansa; cu toate acestea, le-am cistigat pe toate, chiar si in domeniile in care alti avocati au pierdut.
Asadar, nu va temeti.