Anul acesta, în perioada 9-10 mai, la Facultate de Drept a Universității din București va avea loc a zecea ediție a Conferințelor Dreptul afacerilor, o ediție aniversară. Beneficiind pentru debut de elegantul sprijin al prof. Viorel Ciobanu, decanul de atunci al Facultății de Drept, având oportunitatea continuării cu nelipsitul suport al prof. Flavius Baias, actualul decan, și fiind susținute de participarea ca speakeri sau ca invitați speciali a unor reputați specialiști ai dreptului afacerilor, români sau străini, aceste conferințe au „inițializat” concepte juridice și au „consolidat” concepte si instituții juridice inedite pentru o practică juridică tradiționalistă, așa cum era cea din București la începutul anilor 2000.

Efectiv, o serie de concepte juridice au fost „inițializate” la Conferințele Dreptul afacerilor în perioada 2005-2014, dintre acestea cele mai importante în plan legislativ si practic fiind: (i) societatea fictivă, cu „detaliile” confuziei de patrimonii, neutralizării personalității juridice și (ne)limitării răspunderii în dreptul afacerilor; (ii) fracționarea patrimoniului și segregarea creditorilor; (iii) acționarii indirecți (stakeholders); (iv) grupul de societăți; (v) grupul de contracte; (vi) terorismul contractual; (vii) procese colective (ca mijloc de lupta împotriva abuzului de putere economica sau administrativa); (viii) supraîndatorarea și insolvența simplilor particulari; (ix) too big to let fail.

De asemenea, o serie de concepte și instituții juridice au fost „consolidate” la Conferințele Dreptul afacerilor în aceeași perioada 2005-2014 : (i) insolvența; (ii) echilibrul contractual (leziunea, impreviziunea și revizuirea judiciară a contractului); (iii) solidarismul contractual; (iv) clauzele abuzive; (v) abuzul de drept și abuzul de putere economică.

O trecere în revistă a acestor idei și inovații este nu doar un prilej de „bilanț”, ci și o utilă inventariere pentru viitoare dezvoltări sau corecții.

În considerarea aniversării a 10 ani de la prima conferință de dreptul afacerilor, vom publica zilnic, începând de astăzi și până la data programată pentru conferința (aniversară) de dreptul afacerilor 2014, o scurtă analiză a conceptelor inițializate de-a lungul anilor la conferință și dezvoltate ulterior în mediul juridic românesc.

Astăzi, câteva considerații în legătură cu o idee care a funcționat: procesele colective.

Tema a făcut obiectul dezbaterilor în cadrul conferinței de dreptul afacerilor din anul 2011. La acel moment era în curs de afirmare un nou tip de organizare a proceselor civile din România, prin gruparea unui număr mare de reclamanți în alianțe procesuale.

Procesele colective, concepute ca mijloc de luptă împotriva abuzului de putere economică sau administrativă, reprezintă reacţia socială la măsurile de austeritate impuse de Guvern odată cu criza financiară ce a afectat economia naţională, precum şi efectele percepției dureroase a crizei economice la nivel individual.

Procesele colective au fost începute în anul 2010 și au vizat afirmarea drepturilor părinților de a primi indemnizaţia de creştere a copilului, atingerile aduse dreptului la sănătate prin noile reglementări privind medicii de familie, clauzele abuzive în contractele de credit, recalcularea pensiilor militarilor, taxa de poluare etc. Litigiile amintite au implicat zeci de mii de reclamanți.

Conceptul inițializat la acea ediție a conferinței este, în prezent, asimilat pe deplin de practica instanțelor de judecată. Încrederea arătată sistemului la acel moment de cetăţeni a fost un mare câștig efortul de dezvoltare a unei societăţi civile sănătoase, având în vedere faptul că de ani de zile această putere în stat era acuzată de ineficienţă şi corupţie.

Procesele colective contra băncilor, unde se invocă încălcarea prin contracte de credit de consum a legislaţiei protecţiei consumatorului, precum şi cele pentru pensii, au fost organizate în faza pre-judiciară de cetăţeni, care s-au asociat informal în grupuri de dezbatere şi acţiune şi care comunicau eficient între ei prin intermediul internetului. Aceste procese au fost preluate și gestionate de casele de avocatură și, după aproximativ trei ani, s-au finalizat invariabil prin hotărâri judecătorești favorabile reclamanților-consumatori.

Într-un stat de drept modern, o victorie a unei persoane sau a unui grup de persoane contra deţinătorilor puterii economice sau politice va fi începutul unei victorii generale, a tuturor victimelor abuzurilor.

Procesele colective – concept juridic afirmat în cadrul conferinței de dreptul afacerilor din 2011 și consacrat de practica judiciară – și-au verificat și își verifică și în prezent utilitatea, prin cooptarea unui număr mare de consumatori care își caută dreptatea prin mijloace adaptate posibilităților lor economice.

Procesul s-a transformat, datorită acestui concept, dintr-un joc select practicat de inițiați într-un mijloc eficient de protecție a drepturilor cetățenești.

Ceea ce părea, înainte de 2011, iluzoriu, a devenit posibil, în perfect acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a afirmat în nenumărate rânduri dreptul resortisanților statelor semnatare ale Convenției de a beneficia de un proces echitabil, care să asigure acestora drepturi efective, și nu doar teoretice și iluzorii.

Procesul colectiv, alternativă a costisitorului proces individual, a  devenit un „obișnuit” al peisajului juridic românesc și un motiv de preocupare pentru deținătorii puterii economice. Raporturile juridice în care deținătorii puterii economice sau administrative își impun voința prin contracte de adeziune sau prin acte de autoritate, tind să se reechilibreze, prin eliminarea clauzelor abuzive din contractele încheiate de aceștia cu particularii. Societatea românească se îndreaptă spre o binemeritată victorie împotriva abuzurilor celor puternici.

Una din temele conferinței de dreptul afacerilor 2014 este terorismul contractual. Cei care deja au câștigat în procese colective s-au eliberat de teroarea unor contracte încheiate pe 25 de ani, în condiții de adeziune la voința și politica băncilor. Războiul împotriva terorii continuă, de altfel, și în 2014, prin noi procese colective!

prof. univ. dr. Gheorghe PIPEREA
Alexandru RĂȚOI

‍