.

Co-autori: Gheorghe Piperea si Alexandru Ratoi

Cu ocazia unei spete de securitate alimentara a populatiei, am fost nevoit sa patrund pe un taram  al legislatiei si al comertului tot atat de intunecat ca si cel in care isi facea veacul si monopolul defuncta Hexi Pharma (comerciant de dezinfectanti sanitari, recent dizolvata de o instanta penala).

1. In biocidele* care se utilizeaza in agricultura si zootehnie se regasesc, deseori in cantitati riscante, diversi compusi chimici care pot afecta biodiversitatea, agricultura durabila si chiar si sanatatea consumatorilor. Indiferent de cantitatile inserate pe eticheta produsului (care nu sunt intotdeauna conforme cu realitatea produsului), aceste substante au efecte nocive. O astfel de substanta este fipronilul.

Biocidele utilizate pe scara larga pot ataca albinele si alte insecte cu rol de polenizator natural. Inainte de anul 2017, UE a derulat un program de monitorizare si studiu din care a rezultat ca una din patru specii de polenizatori sunt pe cale de disparitie din cauza acestor biocide. Si mai grav este ca faptul ca fipronilul are efecte nocive asupra sanatatii populatiei, fiind suspectat ca determina mai multe tipuri de afectiuni, culminand cu cancerul. Din studiile UE, precum si din rapoartele ANSVSA din ultimii ani, rezulta ca ouale sau carnea pasarilor tratate anti-purici cu substante care contin fipronil sunt infestate, devenind improprii consumului uman.In Romania, insecticidele care contin fipronil se utilizeaza nu numai in agricultura, ci  si în locuinţe (inclusiv bucătării), restaurante, depozite alimentare, clădiri publice (hoteluri, spitale, şcoli, închisori, teatre etc.), clădiri industriale şi comerciale (fabrici, magazine, cabine de avion, vehicule, trenuri şi vapoare), pentru a combate furnicile, gândacii, puricii, căpuşele, termitele, coropişnitele, gărgăriţele şi alte insecte. Fipronilul este utilizat şi în fabricarea produselor medicinale veterinare destinate animalelor de companie, ca produs antiparazitar. Nu este permisă, insa, utilizarea lui ca substanţă antiparazitară pentru animalele destinate consumului uman. Cu toate ca, in Romania, comercializarea biocidelor cu concentratii de fipronil mai mari decat cele admise de UE este interzisa, fipronilul este inca distribuit fermierilor, cabinetelor veterinare si consumatorilor casnici. Mai mult chiar, unele biocide contin fipronil in cantitati interzise, chiar daca pe eticheta produsului nu apare nicio referire la prezenta sa in compozitia substantei active.Interesant este ca, asa cum rezulta din linkurile anexate, substante de acest gen care au determinat niste incidente majore de securitate alimentara in Olanda, Germania si Marea Britanie, sunt originate chiar in Romania. In ciuda reglementarilor referitoare la conformitatea marfurilor si la raspunderea pentru produsele cu defecte, se comercializeaza biocid cu fipronil fara ca „prezenta” acestuia ca substanta activa sa fie anuntata pe eticheta.

2. In anul 2017, UE a impus prin Regulament (direct aplicabil in dreptul intern al tarilor membre UE) reducerea concentratiei de fipronil din biocid pana la un nivel neutru pentru sanatatea omului si pentru biodiversitate si interzicerea utilizarii fipronilului ca substanta antiparazitara pentru animalele destinate consumului uman.

Reglementarea a provocat reactii adverse virulente ale agentilor ecomomici vizati, ba chiar actiuni judiciare care au ajuns pe rolul instantelor UE.Primul agent economic litigant a fost BASF (fosta afiliata a I G Farben, masina de bani a nazistilor si producatorul Zyklon B). Speta declasanta de BASF este rezumata mai jos ***.In cauza T-584/13, BASF AGRo E.A. vs. Comisia Europeana, cu referire la produse farmaceutice utilizate in agricultura continand fipronil, Tribunalul UE a anulat partial un Regulament UE de punere in executare adoptat de Comisie avand ca obiect restrangerea utilizarii acestui produs, pe motivul ca parata (Comisia Europeana) nu a efectuat o analiza de impact** inainte de a adopta masurile restrictive referitoare la utilizarea produselor in cauza. Tribunalul UE a retinut ca (birocratica si pedanta) Comisie Europeana nu a luat in calcul masura exacta a intereselor economice aflate in joc si consecintele adoptarii unui astfel de regulament.Desi judecatorii europeni isi ambiguizeaza concluzia, exprimand-o voalat, in realitate se pun in balanta interesele economice ale agricultorilor si ale BigPharma, pe de o parte, si dezideratul protectiei sanatatii publice si a mediului, pe de alta parte. Argumentul principal este acela ca, date fiind efectele negative incerte atribuite fipronilului, o analiza minimala a Comisiei Europene asupra evaluarii pierderilor economice suferite de operatorii din domeniu prin retragerea acestui produs de pe piata era esentiala pentru a conferi o imagine corecta asupra necesitatii reale a restrictiilor adoptate. Tribunalul UE retine ca, in vederea respectarii principiului proportionalitatii, este necesar a se pune in balanta efectele economice generate de aceasta masura si prejudiciile de mediu avand un potential grav si ireversibil. Mai simplu spus, desi precautia impune interdictia produselor riscante,  proportionalitatea impune limitarea efectelor interdictiei la produsele de care reglementatorul este aproape sigur ca sunt riscante. De aceea este necesara analiza de impact, ca sa nu fie precautia mai mare decat proportionalitatea. Cu alte cuvinte, speta BASF contra Comisiei introduce in spatiul juridic european bizarul principiu al precautiei proportionale.Hotarirea Tribunalului UE furnizeaza un adevarat cadou operatorilor din industria agrochimica si farmaceutica. De acum incolo, acesti agenti economici deosebit de etici si atenti cu misiunea lor sociale, vor putea invoca „principiul” dupa care unele produse sunt riscante pentru om si pentru biodiversitate, dar nu atat de mult incat retragerea lor de pe piata sa le provoace producatorilor si comerciantilor pagube sau alte efecte economice negative.

3. Interesul economic care primeaza asupra riscurilor produselor reduce responsabilitatea pentru daunele cauzate oamenilor, mediului sau biodiversitatii, la o chestiune de dozaj. Ca in parabola broastei fierte, daca esti otravit constant, dar in doze homeopatice, s-ar putea sa te adaptezi si sa supravietuiesti o vreme, desi nu vei mai putea percpe motivul pentru care, la un moment dat, vei claca. Ceea ce nu te omoara imediat, nu te face mai puternic, dar te poti consola ca vei putea supravietui un timp cu medicamente si servicii medicale private (cu conditia, desigur, sa fii asigurat sau sa ai suficienti bani pentru a te trata, in lipsa asigurarii de sanatate).

Cat despre albine si alti polenizatori, ce mai conteaza inca una sau mai multe specii pe cale de disparitie, cand interesele economice imediate reclama profit si impun lacomie?Hotarirea Tribunalului UE a determinat reactii avderse ale presei, cum ar fi articolul lui Stephane Foucart (La fin du principe de precaution? : Le Monde, 27-28 mai 2018), care a sustinut ca „principiul precautiei are un destin sumbru inaintea sa”.

4. Nu am fi stiut nimic de acest gen de insecuritate alimentara, daca nu ar fi aparut, in super-marketuri din Germania, Olanda si Marea Britanie, oua infestate cu substante originate in Romania care contin fipronil in cantitati mai mari decat cele admise la nivel UE. Asa cum rezulta din linkurile atasate, odata descoperit fipronil in concentratii riscante, au fost scoase din vanzare milioane de oua, dupa care s-a mers pe firul aprovizionarii, de la fermier, la furnizorul de substante anti-purici, ajungandu-se in Romania, la un producator si la un unic distribuitor de astfel de produse.

Dupa acest episod de acum doi ani (bine camuflat in presa noastra, prin mult mai importantele stiri despre puscarie), ANSVSA a descoperit din nou fipronil, in luna decembrie a anului trecut, la doua ferme de gaini si oua din Olt si Teleorman. Cazul este destul de cunoscut, intrucat s-au confiscat ouale, s-au sacrificat gainile, s-a facut publicitatea de rigoare, a fost rapid diabolizat fermierul etc. Este, totusi, socant ceea ce s-a descoperit in cazul celor doua ferme enuntate: substanta anti-purici utilizata nu avea nici urma de fipronil pe eticheta (deci era cumparata ca un produs sigur din perspectiva Regulamentului european de interzicere a fipronilului utilizat in tratamentul antiparazitar al animalelor destinate consumului uman), dar se regasea in carne si oua in cantitati de 5 ori mai mari decat cele admise. ANSVSA nu a pus inca nicio intrebare producatorului si distribuitorului substantei pirat cu doze depasite fipronil, ca asa-i in tenis.In ciuda interdictiei fipronilului, acesta este, in continuare, comercializat de acelasi distribuitor unic in Romania. Descoperirea de catre ANSVSA a zisului fermier este doar varful aisbergului. Sute de alte ferme de gaini si oua utilizeaza (cel mai probabil, fara vreo culpa, intrucat pe eticheta produsului nu scrie ca ar avea in compozitie fipronil) in continuare produsul, doar ca inca nu au avut nesansa sa fie verificati. Veterinarii utilizeaza in continuare produsul pentru combaterea capuselor.Iar noi consumam in continuare oua si carne de la aceste ferme inca neverificate de ANSVSA, fara sa fim constienti de risc, pentru ca nu ne-a anuntat nimeni si nu ia nimeni masuri, asa cum s-a intamplat in Germania, Olanda si Marea Britanie, in 2017.Nota: datele si analizele de mai sus sunt doar pentru informare si avertizare, fara pretentia unei tratari exhaustive, nefiind facuta cu cartile de chimie si de farmacologie in brate.https://theblacksea.eu/blogs/romanian-veterinary-companies-embroiled-dutch-toxic-egg-health-scare/https://a1.ro/news/extern/romania-apare-in-centrul-scandalului-cu-milioane-de-oua-contaminate-cu-insecticid-solutia-a-fost-cumparata-din-tara-noastra-id680822.htmlhttps://www.money.ro/o-otrava-din-romania-ar-fi-infestat-milioane-de-oua-in-occident/https://m.adevarul.ro/news/societate/ansvsa-nu-fost-transmisa-nicio-notificare-despre-reziduuri-fipronil-oua-verificarea-vine-ouale-mai-multe-tari-fost-contaminate-1_59887b2b5ab6550cb8ce545d/index.html*biocide = erbicide, pesticide si insecticide**Cum? Comisia Europeana nu a efectuat o analiza de impact? Pai, Comisia Europeana foloseste ca principal argument al legilor de protectie a consumatorilor adoptate in Romania tocmai lipsa studiilor de impact! Nu sunt penibile situatiile create de dubla masura aplicata de birocratii de la Bruxelles?***Rezumatul acestei spete este elaborat cu sprijinul doctorandului meu, Alexandru Ratoi, pornind de la articolul Pollinisateurs: comment enrayer leur declin inexorable?, din Revue de Droit Rural, nr. 465, august 2018, comm. 121.