»

Reprimarea clauzelor abuzive, intre ipocrizie si rezistenta la schimbare (sau cum ne afundam jurisprudential in neo-feudalism)

Episodul VI

Suplimentar fata de cele spuse ieri, aveti mai jos alte cateva motive pentru care NU ar fi trebuit sa pierdeti procesele contra bancilor. Faptul ca ati pierdut se datoreaza indolentei sau orbirii autoritatilor, si nu lipsei de temei sau de justete a actiunilor pe care le-ati formulat.Clauzele care definesc obiectul principal al contractului semnifica prestatia esentiala a contractului, care il caracterizeaza (1). Clauza referitoare la prestatia caracteristica a contractului este exceptata de la analiza caracterului abuziv, dar numai daca este exprimata in limbaj clar si inteligibil.Clauza referitoare la caracterul adecvat al pretului sau al remuneratiei (“raportul calitate/pret al bunurilor sau serviciilor furnizate, conform considerentului 19 din preambulul DCA) este, de asemenea, exclusa de la analiza caracterului abuziv, cu conditia sa nu fie transparenta (neclara, greu inteligibila, ambigua, echivoca).Normele care privesc excluderea sau limitarea analizei caracterului abuziv al acestor clauze esentiale din contract sunt de stricta interpretare (2) si trebuie sa determine o intepretare unitara, valabila in toate statele membre, conforma cu obiectivul DCA (3).Instantele nationale trebuie sa aplice un test al admisibilitatii analizei caracterului abuziv, in trepte: (i) pasul unu – verificarea naturii clauzei, adica a faptului ca se refera intr-adevar la definirea obiectului principal al contractului sau la caracterul adecvat al pretului ori al remuneratiei; (ii) pasul doi – verificarea limbajului in care clauza este exprimata, si numai in cazul in care acest limbaj este clar si intelegibil, sa se treaca la aplicarea solutiei inadmisibilitatii analizei caracterului abuziv.O solutie automata, de respingere a actiunii pe motiv ca acele clauze care au fost acuzate de caracter abuziv se refera la obiectul contractului sau la pret, este neconforma cu practica CJUE si cu cerintele DCA.Cand clauzele relative la obiectul principal al contractului sau la caracterul adecvat al pretului sau al remuneratiei sunt exprimate in limbaj neclar sau ne-inteligibil, aprecierea caracterului abuziv poate fi facuta in raport de practicile predominante pe piata la momentul incheierii contractului – pretul sau tariful curent, remuneratia curenta, dobanda obisnuita – cu exceptia cazului in care aceste elemente sunt stabilite prin norme supletive interne. Poate fi cazul fluctuatiilor valutare care ar putea conduce la un dezechilibru intre drepturile si obligatiile partilor prin plasarea unei sarcini mai mari asupra consumatorilor (4) sau al dobanzilor excesive, in raport de dobanda legala si de dobanda comerciala obisnuita (5).Clauzele referitoare la modificarea pretului nu sunt excluse de la analiza caracterului abuziv, putand fi analizate sub aspectul caracterului abuziv chiar daca sunt pe deplin transparente (6).Clauzele care se refera la costurile contractului si nu la preturi (ex.: comisioane, speze, costuri ale evaluarii si inregistrarii garantiilor), precum si clauzele care doar par a se referi la o prestatie esentiala, dar in concret nu o fac (ex.: asumarea riscului valutar in schimbul unor costuri mai reduse ale creditului) nu sunt excluse de la analiza caracterului abuziv. Faptul ca un comision este sau ar trebui sa fie inclus in costul creditului in temeiul unui act normativ nu constituie un indiciu potrivit caruia clauza respectiva ar trebui exclusa de la analiza caracterului abuziv. Faptul ca un comision nu corespunde unei prestatii efective inseamna ca nu se poate pune problema caracterului adecvat al comisionului si, deci, o clauza relativa la un astfel de comision nu este exclusa de la analiza caracterului abuziv (7).Clauzele care se limiteaza, in vederea calcularii ratelor, la stabilirea cursului de schimb al monedei straine in care este incheiat (denominat, consolidat, indexat) contractul de imprumut, fara insa ca vreun serviciu de schimb sa fie furnizat de imprumutator cu ocazia calculului mentionat si care nu cuprind, in consecinta, nicio “remuneratie”, pentru a se putea vorbi de o adecvare a acesteia, pot fi supuse analizei caracterului abuziv (8).In speta Andriciuc (cauza C-186/16), precum si in concluziile avocatului general formulate cu ocazia dezbaterilor acestei spete, s-a stabilit ca rambursarea in valuta a ratelor unui credit tine de obiectul principal al contractului, dar numai daca asumarea riscului valutar corespunde unui cost mai redus conferit de imprumutator. In caz contrar, rambursarea in valuta nu face parte din definirea obiectului principal al contractului. In speta Kasler (cauza C-26/13), CJUE a stabilit ca o clauza care se refera la mecanismul de conversie valutara are un caracter accesoriu si, deci, nu face parte din obiectul principal al contractului, putand fi analizata sub aspectul caracterului abuziv.In anumite conditii, analiza caracterului abuziv poate fi efectuata chiar si in cazul in care limbajul clauzei ar fi clar si inteligibil (usor inteligibil, conform legii romane). In virtutea art. 8 din DCA, statele membre au optiunea de a permite analiza caracterului abuziv al clauzelor care se refera la definirea obiectului principal al contractului sau la caracterul adecvat al pretului sau al remuneratiei chiar si atunci cand acestea ar fi exprimate in mod clar si inteligibil (9).Note:(1) Aceasta definitie este ubicuu prezenta in jurisprudenta CJUE. A se vedea, de exemplu, cauzele C-186/16, Andriciuc, pct. 35; C-484/08, Caja de Ahorros y Monte de Piedad de Madrid, pct. 34 sau C-96/14, Van Hove, pct. 33.(2) Cauza C-186/16, Andriciuc, si cauza C-26/13, Kasler.(3) Cauza C-143/13, Matei.(4) Cauza C-186/16, Andriciuc, pct.52-58.(5) Cauza C-421/14, Banco Primus.(6) A se vedea cauza C-472, Invitel, pct.23; in plus, la pct.24, se retine ca in contract trebuie indicata metoda in conformitate cu care costul variaza sau motivul acestei variatii, in caz contrar consumatorul avand dreptul sa puna capat contractului.(7) A se vedea, pentru aceasta solutie, cauza C-143/13, Matei, pct.47 si pct.70.(8) A se vedea cauza C-26/13, Kasler, pct. 57-58.(9) A se vedea cauza C-484/08, Caja de Ahorros y Monte de Piedad de Madrid.