Șeful Brigăzii Rutiere contrazice practica agenților aflați în subordinea sa

Petre Piperea

Partener, Piperea și Asociații

Ruxandra Argăseală

Avocat, Piperea și Asociații

Punctul de vedere oficial al Brigăzii Rutiere – exprimat în cuprinsul adresei nr. 1146934/08.07.2015 – arată că înregistrarea la instanță a plângerii contravenționale formulate împotriva procesului-verbal prin care s-a dispus măsura reținerii permisului de conducere conferă dreptul de a conduce fără a mai fi necesară deținerea efectivă a acestuia.

În cuprinsul aceleiași adrese, se precizează că dreptul de a conduce autovehicule până la soluționarea definitivă a plângerii contravenționale poate fi exercitat în baza dovezii de reținere a permisului și a certificatului de grefă care atestă înregistrarea plângerii contravenționale la instanță.

În realitate, la cunoștința noastră, practica multora dintre agenții de circulație este în sens contrar: există numeroase situații în care aceștia au propus începerea urmăririi penale împotriva persoanelor care conduc pe drumurile publice un autovehicul fără să dețină efectiv permisul de conducere, chiar dacă persoanele respective fac dovada că permisul le-a fost reținut și prezintă certificatul de grefă care atestă formularea plângerii contravenționale.

În conformitate cu art. 118 alin. (2) din OUG nr. 195/2002, ”plângerea contravențională suspendă executarea amenzilor și a sancțiunilor contravenționale complementare de la data înregistrării acesteia până la data pronunțării hotărârii judecătorești”.

Teoretic, contravenientul are dreptul de a conduce și trebuie să-și recupereze permisul de conducere dacă face dovada că a formulat plângerea contravențională împotriva procesului-verbal prin care s-a aplicat sancțiunea reținerii permisului.

În acest sens, potrivit dispozițiilor art. 118 alin. (3) din OUG nr. 195/2002, ”dovada înregistrării plângerii depuse la judecătorie în termenul prevăzut la alin. (1) (n.n. 15 zile de la comunicare) se prezintă de contravenient la unitatea de poliție din care face parte agentul constatator, care va efectua mențiunile în evidențe și îi va restitui permisul de conducere”.

Pe de altă parte, în conformitate cu art. 335 alin. (1) din noul Cod penal, constituie infracțiune conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere.

Apreciem că opinia Brigăzii Rutiere contribuie semnificativ la clarificarea unei situații inedite ivite în practică: există multe cazuri în care pretinșii contravenienți nu pot intra în posesia permisului de conducere reținut deși au formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal (printre cauzele imposibilității restituirii permisului putând fi enumerate trimiterea cu întârziere sau netrimiterea permisului de conducere la sediul poliției din localitatea în care petentul își are domiciliul, ”rătăcirea” permisului de către agentul constatator etc.).

Totuși, însușirea punctului de vedere al Brigăzii Rutiere nu este deloc facilă, întrucât poate antrena consecințe destul de neplăcute .

”Contravenientul” aflat în situația descrisă mai sus se află inevitabil în fața unei dileme, iar opțiunea sa are consecințe serioase în ambele variante:

• Decizia de a conduce fără a deține efectiv permisul de conducere le conferă agenților de poliție prilejul de a dispune deschiderea unui dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 335 din Codul penal, respectiv conducerea unui vehicul fără permis;
• Decizia de a nu conduce până la restituirea efectivă a permisului presupune asumarea faptului că această perioadă de neexercitare a dreptului de a conduce se va adăuga la termenul de suspendare dispus prin procesul-verbal contestat.

Altfel spus, varianta optimistă (admiterea definitivă a plângerii contravenționale și anularea procesului-verbal de contravenție) a opțiunii de a nu conduce în intervalul cuprins între expirarea termenului de 15 zile specificat în cuprinsul dovezii de reținere a permisului de conducere și momentul restituirii efective a permisului de conducere presupune că petentul va suporta, totuși, sancțiunea suspendării permisului în intervalul în care nu deține permisul.

Varianta pesimistă a opțiunii de a nu conduce (respingerea definitivă a plângerii contravenționale) presupune că intervalul menționat nu va fi luat în considerare la calculul termenului de executare a sancțiunii suspendării dreptului de a conduce.

Evident, ambele variante ale opțiunii de a nu conduce prezintă dezavantaje majore, dar nici riscul de a deveni autor al infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis nu poate fi neglijat.

Cu rezervele de rigoare, apreciem că punctul de vedere al conducerii Brigăzii Rutiere menționat mai sus are meritul de a contribui la eliminarea cvasi-totală a riscului pe care-l presupune opțiunea de a conduce fără deținerea efectivă a permisului de conducere, respectiv riscul de a se întocmi un dosar penal pentru fapta prevăzută de art. 335 din Codul penal.

Rezervele exprimate au în vedere faptul că opinia Brigăzii Rutiere nu este neapărat și opinia organelor de cercetare penală și, mai ales, această opinie nu obligă în vreun fel instanțele de judecată.

Totuși, această opinie ar trebui să fie obligatorie pentru agenții de poliție din cadrul Brigăzii Rutiere, ceea ce ar avea ca rezultat imediat nesesizarea organelor de cercetare penală.

În final, mai trebuie avut în vedere un inconvenient major care persistă în această ecuație: ”contravenientul” va fi pus într-o situație foarte dificilă dacă va trebui să facă într-o altă țară dovada că are dreptul de a conduce cu un certificat de grefă…

Reacția unui agent de poliție străin pus în fața unui certificat de grefă redactat de instanțele noastre cu formula clasică ”to whom it may concern” rămâne o altă necunoscută în această ecuație…

În concluzie, trebuie să recunoaștem că ”viața e complexă și prezintă multe aspecte”…

‍