Corporația, familia și două modele de organizare
Corporatia e ca o piramida din varful careia proprietarul sau managerul decreteaza, isi impune vointa, fie direct, fie prin delegare catre cei de dedesupt.
Familia, clanul, neamul are la baza un pater familias care sustine pe umerii sai toata familia, tot clanul.
Familia/clanul/neamul e ca un pom de iarna.
Ramurile, crengile, isi cunosc locul si rolul, rareori intra in competitie, rareori se revolta.
Clanul nu presupune competitia, corporatia da: ea, corporatia, se hraneste din competitie si din disperare, asa cum un vampir se hraneste cu sange.
De la industrie la societatea de consum
Saltul din ultimii 40 de ani, de la industrie si baby boom, la speculatie financiara si egoism celibatar, care refuza familia si clanul, nu a dus la bunastare si nici la serenitate, ci la inlauntuire, la transformarea cetateanului in consumator, la punerea voluntara a consumatorului sub controlul creditorului, la disparitia ideii de libertate, in favoarea ideii de bunastare.
Societatea de consum produce curcani fericiti si nu oameni liberi, nu cetateni.
Economia naturală și comunitatea
Economia sateasca, naturala, familiala, acolo unde se produce ceva substantial si curat si acolo unde exista cooperare sunt preferabile nu pentru a ne intoarce in vremurile lui Avraam, ci pentru a neutraliza consecintele malefice ale corporatismului de tip feudal care ne inlantuie si ne sufoca in prezent.
Capitalismul parazitar și prioritățile individului
Capitalismul parazitar, salvarea bancilor si a altor mari intreprinderi esuate din culpa lor si nu a cetatenilor, razboaiele, inclusiv cele economice, stabilite de altii, toate sunt “prioritati” exterioare individulului si comunitatii si ostile lor.
Este o onoare sa platesti taxe si impozite, dar daca statul le foloseste dupa prioritati care nu sunt si ale tale, e legitim sa pretinzi sa dai bani direct spitalelor, scolilor, caminelor de copii sau de batrani, asezamintelor culturale sau sportive etc.
Asa ar fi prudent.
Asa ar fi etic.
Capitalismul industrial și producerea plusvalorii
Capitalismul industrial se opune capitalismului parazitar sau speculativ.
Daca cel din urma trebuie combatut, mai ales acum, ca e pe cale de disparitie, capitalismul industrial trebuie facilitat.
Industria inseamna activitate, o actiune umana continua din care izvoraste plusvaloare.
Productia non-naturala, urbana si serviciile sunt derivate din exploatarea resurselor naturale.
Resursele naturale, mai ales cele energetice, agricultura si ideea generatoare de drepturi de proprietate intelectuala sunt valori naturale sau originare, unde nu se creeaza plus-valoare, ci se valorifica ceea ce este dat de la natura.
Pentru ca aceste valori sunt limitate, ele sunt mai importante decat industria urbana.
De aceea, repunerea acestei industrii originare pe soclul care ii apartine de drept este mai mult decat utila in aceasta perioada de criza economica, este imperios necesara.
Munca și folosul pentru comunitate
Industria folositoare este nu doar un mod profitabil de a-ti cistiga existenta, ci si o forma de salvare a sufletului de la nimicnicie.
Activitatea pentru tine si familia ta (folosul individual) poate fi si un folos pentru comunitate.
Separarea managementului de proprietate
Separarea managementului de proprietatea asupra intreprinderii (afacerii) este o cerinta de eficientizare si de moralizare a capitalismului industrial.
Din momentul in care marii industriasi – care obisnuiau sa se implice direct, ei sau familiile lor, in afacerea pe care o detineau – au decis sa isi deschida afacerea, adica listand-o la bursa si invitand micii investitori in actionariat, a devenit imperios necesar ca proprietarul sa nu se mai implice in management.
Proprietatea a fost, astfel, separata de management.
Afacerea și interesele stakeholderilor
Pe de alta parte, in cursul secolului trecut s-a observat ca o afacere nu este doar masina de facut bani a proprietarului, ci si centrul intereselor financiare, sociale si chiar culturale al unui mare numar de persoane care depind, intr-o mai mica sau mai mare masura, de supravietuirea acelei afaceri.
Este vorba de salariati, comunitatea locala, partenerii de afaceri, furnizorii de utilitati, comunitatea nationala etc.
Este vorba de ceea ce Max Weber numea “comunitatea” generata de capitalismul industrial sau de ceea ce, mai recent, teoria guvernarii corporatiste denumeste stakeholders (actionari indirecti).
Cel caruia i se incredinteaza astfel afacerea pentru o eficienta gestionare in folosul actionarilor si al stakeholderilor urmeaza sa fie controlat si supravegheat prin consiliile de administratie, interfata a proprietarilor cu managerul, in primul rand pentru a asigura perenitatea eticii originare a intreprinderii industriale, dar si pentru a bloca tendinta, aproape naturala, de a acapara puterea si de a abuza de ea.
Capitalism industrial versus capitalism speculativ
Capitalismul industrial este sistemul economic in care se produce plusvaloare in folosul actionarilor si al comunitatii ce graviteaza in jurul afacerii.
El nu are nimic de-a face cu capitalismul parazitar, cu vanatorii de control (cei care fac bani din fuziuni si achizitii ostile) si nici cu speculatorii.
Acestia din urma nu creeaza plusvaloare, ci sustrag plusvaloarea creata prin munca decenta de altii.
Capitalismul din România
In Romania nu exista capitalism industrial.
Noi avem de-a face, de 20 de ani, cu un capitalism parazitar de stat, cu companii publice care, fie nu ar trebui sa existe, fie – daca acceptam totusi existenta lor – ar fi trebuit sa aiba un management separat de proprietar (statul) inca de la momentul infiintarii lor (1990-1992) [1].
Avem capital speculativ prezent in banci si in fonduri de investitii.
Si aveam corporatii multinationale care detin si controleaza in sistem feudal 70% din economia nationala.
Nimic pentru care să (o)mori
Nimic pentru care sa (o)mori
John Lennon are, de dincolo de mormint, un mesaj pentru lorzii razboiului, pentru fariseii și pentru alchimiștii bancari ai prezentului
Imagine
there’s no heaven
It’s easy if you try
No hell below us
Above us only sky
Imagine all the people living for today
Imagine there’s no countries
It isn’t hard to do
Nothing to kill or die for
And no religion too
Imagine all the people living life in peace
Imagine no
Articol scris de Piperea & Asociații, iar pentru noutați ne găsiți și pe social media.