Apariția comentariului pe articole al Noului Cod civil
A aparut „Noul Cod civil. Comentariu pe articole” : http://www.beckshop.ro/noul_cod_civil_comentariu_pe_articole-p5829.html
Lucrarea oferă, dincolo de analiza punctuală a textelor legale, și ocazia unei priviri de ansamblu asupra filosofiei noului Cod civil. Pentru că, dincolo de norme, instituții și mecanisme juridice, există câteva idei care traversează întreaga construcție a Codului și care pot schimba inclusiv modul în care sunt privite raporturile dintre părți.
Ideea de echilibru în Noul Cod civil
Daca exista ceva care sa caracterizeze la modul cel mai profund Noul Cod civil, atunci aceasta este idea de echilibru: al prestatiilor contractuale, al intereselor in fiinta, al aparentei fata de realitate etc.
Codul este presarat cu referiri la echilibrul raporturilor juridice (sau la inversul acestuia : spre exemplu, leziunea si impreviziunea sunt forme de dez-echilibru contractual), menit a preveni sau evita conflictele.
Echilibrul nu trebuie înțeles doar ca o egalitate matematică între prestațiile celor două părți. El privește și modul în care fiecare dintre participanții la raportul juridic își exercită drepturile, își asumă obligațiile și se raportează la interesele legitime ale celuilalt. Contractul nu mai poate fi privit exclusiv ca un teren în care fiecare parte încearcă să obțină maximum posibil în detrimentul celeilalte.
În această logică, stabilitatea raportului juridic devine ea însăși o valoare. Dacă dezechilibrul poate genera conflictul, menținerea unui raport rezonabil între drepturile și obligațiile părților poate permite continuarea relației juridice chiar și atunci când împrejurările inițiale se modifică.
Buna-credință și menținerea raporturilor juridice
Poate cel mai important aspect nou al teoriei generale a obligatiilor este indatorirea partilor de a-si executa drepturile si obligatiile cu buna credinta, in scopul mentinerii si continuarii raporturilor juridice in care sunt angrenate.
Buna-credință capătă astfel o semnificație care depășește simpla obligație de a nu acționa fraudulos. Ea presupune și o anumită loialitate în executarea raportului juridic, disponibilitatea de a evita agravarea inutilă a unui conflict și preocuparea pentru păstrarea raportului juridic atunci când acest lucru este încă posibil.
O asemenea perspectivă poate schimba inclusiv felul în care este privit contractul. El nu este numai documentul care stabilește cine, ce și când trebuie să execute, ci și cadrul în interiorul căruia două sau mai multe interese trebuie să poată coexista pe durata întregului raport juridic.
Juridicizarea raporturilor juridice
Asa cum am mai spus, la un nivel formal si vizibil, Noul Cod civil invita partile la contencios, incitindu-le, de fiecare data cind apar potentiale conflicte, sa apeleze la concursul instantelor de judecata pentru a rezolva diferendele aparute.
Este un fenomen de juridicizare a raporturilor juridice care pare sa contrazica idea ezoterica de echilibru (care este menita a evita sau preveni conflictul).
Aceasta este, probabil, una dintre cele mai interesante tensiuni ale noului sistem. Pe de o parte, legea oferă mecanisme tot mai sofisticate pentru intervenția judecătorului. Pe de altă parte, filosofia echilibrului ar trebui să determine părțile să folosească aceste mecanisme ca ultimă soluție, nu ca prim reflex în momentul apariției unui diferend.
Cu cât dreptul reglementează mai detaliat raporturile dintre persoane, cu atât există riscul ca orice neînțelegere să fie transformată rapid într-un litigiu. Or, juridicizarea excesivă poate transforma raporturile juridice într-o succesiune de confruntări în care părțile nu mai caută continuarea relației, ci exclusiv câștigarea conflictului.
Menținerea echilibrului fără intervenția instanței
“Provocarea” ce reiese din aceasta aparenta contradictie va fi ca interpretul si partile raporturilor juridice sa mentina acest echilibru fara a apela la concursul instantei de judecata.
În această zonă se întâlnesc, de fapt, dimensiunea exoterică și cea ezoterică a Noului Cod civil. La exterior există norma, procedura, dreptul de a cere intervenția judecătorului. În profunzime există însă ideea că raportul juridic trebuie conservat, atunci când este posibil, prin conduita rezonabilă și loială a celor implicați.
Judecătorul poate restabili un echilibru deja rupt. Mult mai util ar fi însă ca părțile să nu ajungă întotdeauna în situația în care un terț trebuie să le spună cum trebuie restabilită relația dintre ele.
De la conflict la negociere
De aceea, buna-credință și echilibrul pot deveni și instrumente de prevenire a litigiilor. Înainte de proces pot exista negocierea, reconsiderarea pozițiilor inițiale, adaptarea raportului juridic sau găsirea unei soluții care să permită continuarea acestuia.
Nu orice divergență trebuie să producă automat un litigiu și nu orice drept trebuie exercitat până la limita sa maximă doar pentru că această posibilitate există. Uneori, conservarea raportului juridic poate fi mai valoroasă pentru ambele părți decât victoria uneia dintre ele într-un proces îndelungat.
Soluționarea amiabilă a divergențelor
„Noul Cod civil. Comentariu pe articole” va propune o analiza care are drept scop temperarea juridicizarii si rezolvarea divergentelor in afara instantelor de judecata, in mod amiabil, aplicind idea fundamentala de echilibru.
În această perspectivă, comentariul Noului Cod civil nu este numai un instrument destinat identificării sensului unei norme. El poate deveni și un instrument practic pentru înțelegerea spiritului în care acea normă ar trebui aplicată.
Poate că adevărata miză a Noului Cod civil nu va fi numărul de litigii pe care noile sale instituții le vor genera, ci capacitatea profesioniștilor dreptului și a părților de a utiliza aceste reguli pentru a preveni conflictele și pentru a păstra, atunci când este posibil, echilibrul raporturilor juridice.
Articol scris de Piperea & Asociații, iar pentru noutați ne găsiți și pe social media.