Reglementarea impozitului pentru transferul proprietăților
Prin pct. 9 al art. I din Ordonanța de urgență nr. 3/2017 s-a modificat alin. (1) al art. 111 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel: (1) La transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, contribuabilii datorează un impozit care se calculează prin aplicarea cotei de 3% asupra venitului impozabil. Venitul impozabil se stabilește prin deducerea din valoarea tranzacției a sumei neimpozabile de 450.000 lei.
Scopul modificării legislative
”Stimulentul legislativ” a avut ca scop declarat încurajarea vânzării imobilelor, ceea ce permite creșterea industriei de construcții, orientată spre construcția de locuințe, și, nu în ultimul rând, reducerea migrației forței de muncă în străinătate.
Cine are calitatea de contribuabil?
În aplicarea prevederilor art. 111 alin. (1) din Codul fiscal, prin contribuabil se înțelege persoana fizică căreia îi revine obligația de plată a impozitului. În cazul transferului dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia prin acte juridice între vii, contribuabil este cel din patrimoniul căruia se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele acestuia: vânzătorul, credirentierul, transmițătorul în cazul contractului de întreținere, al actului de dare în plată, al contractului de tranzacție etc., cu excepția transferului prin donație.
Impozitarea transferului prin donație
În cazul transferului dreptului de proprietate prin donație, calitatea de contribuabil revine donatarului, în situația în care acesta este contribuabil potrivit prevederilor titlului IV ”Impozitul pe venit” din Codul fiscal.
Contribuabil este și persoana fizică din patrimoniul căreia se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrăminte ale acestuia cu titlu de aport la capitalul social.
Ce înseamnă transferul dreptului de proprietate
Noțiunea de ”transfer al dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia”
Prin transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia se înțelege înstrăinarea, prin acte juridice între vii, a dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia, indiferent de tipul sau natura actului prin care se realizează acest transfer: vânzare-cumpărare, donație, rentă viageră, întreținere, schimb, dare în plată, tranzacție, aport la capitalul social, inclusiv în cazul când transferul se realizează în baza unei hotărâri judecătorești și altele asemenea.
Cazurile în care impozitul nu se datorează
Impozitul prevăzut la alin. (1) al art. 111 din Codul fiscal nu se datorează în cazurile expres prevăzute de legiuitor în alin. (2) din același act normativ:
a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și construcțiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;
b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donație între rude și afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum și între soți;
c) în cazul actelor de desființare cu efect retroactiv pentru actele de transfer al dreptului de proprietate asupra proprietăților imobiliare;
d) constatarea în condițiile art. 13 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
e) în cazul transferului dreptului de proprietate imobiliară din patrimoniul personal, în condițiile prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, pentru o singură operațiune de dare în plată.
Uzucapiunea, partajul și separația de bunuri
La acestea se adaugă și situația în care dreptul de proprietate se dobândește ca efect al uzucapiunii constatate prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă/hotărâre judecătorească definitivă și executorie.
Totodată, în cazul partajului judiciar sau voluntar, precum și al regimului separației de bunuri nu se datorează impozit.
Baza de calcul a impozitului
Impozitul prevăzut de art. 111 alin. (1) din Codul fiscal se calculează la valoarea declarată de părți în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor publici, notarul public notifică organelor fiscale respectiva tranzacție.
Transferul mai multor proprietăți prin același act
În normele metodologice de aplicare a Legii nr. 277/2015 privind Codul fiscal se prevede că în cazul în care sunt transferate mai multe proprietăți imobiliare din patrimoniul personal, printr-un singur act juridic între vii și indiferent de numărul proprietarilor, plafonul neimpozabil de 450.000 lei se deduce o singură dată din valoarea tranzacției reprezentând valoarea totală din actul de transfer.
Venitul impozabil ce revine fiecărui proprietar se determină în funcție de valoarea cotei de proprietate înstrăinate așa cum rezultă din actul de transfer.
Calcularea și încasarea impozitului de către notar
Impozitul se calculează și se încasează de notarul public înainte de autentificarea actului și se plătește până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost încasat.
Transferul proprietății prin hotărâre judecătorească
În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia, pentru situațiile prevăzute la alin. (1) al art. 111 se realizează prin hotărâre judecătorească ori prin altă procedură, impozitul se calculează și se încasează de către organul fiscal competent, pe baza deciziei de impunere în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei.
Instanțele judecătorești care pronunță hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii comunică organului fiscal competent hotărârea și documentația aferentă în termen de 30 de zile de la data hotărârii judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărârii judecătorești definitive și executorii.
Obligația declarării venitului în alte proceduri
Pentru alte proceduri decât cea notarială sau judecătorească contribuabilul are obligația de a declara venitul obținut în maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului.
Impozitul în cazul executării silite
În cazul transferului prin executare silită impozitul datorat de contribuabilul din patrimoniul căruia a fost transferată proprietatea imobiliară se calculează și se încasează de către organul fiscal competent, pe baza deciziei de impunere în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei.
Articol scris de Piperea & Asociații, iar pentru noutați ne găsiți și pe social media.