Falimentul persoanelor fizice în România și Bulgaria
Problema insolvenței persoanelor fizice apare atunci când un debitor ajunge într-o situație în care obligațiile financiare nu mai pot fi achitate în mod normal din veniturile disponibile.
Într-un asemenea context, simpla existență a unor mecanisme de executare silită nu rezolvă întotdeauna problema supraîndatorării. Debitorul poate avea mai mulți creditori, mai multe obligații și o situație financiară care trebuie analizată în ansamblu.
De aici apare discuția despre necesitatea unui cadru juridic distinct pentru persoanele fizice aflate într-o stare de dificultate financiară.
România și Bulgaria și reglementarea insolvenței persoanelor fizice
Romania si Bulgaria sunt singurele state ce fac parte din Uniunea Europeana care nu au reglementat, printr-o lege generala sau speciala, insolventa persoanelor fizice.
Afirmația trebuie privită în contextul perioadei în care articolul a fost scris și al dezbaterii legislative existente atunci.
Tema ridicată este însă una mai largă: diferența dintre tratamentul juridic al unei societăți comerciale aflate în insolvență și situația unei persoane fizice care nu mai poate face față propriilor datorii.
În cazul unei firme există mecanisme prin care datoriile pot fi reorganizate, iar creditorii sunt tratați într-un cadru colectiv.
Pentru persoana fizică, lipsa unei asemenea proceduri poate conduce la existența mai multor executări și acțiuni individuale, fără o analiză unitară a situației debitorului.
Necesitatea unei reglementări a insolvenței personale
O reglementare a insolventei persoanelor fizice este imperios necesara.
Necesitatea unei proceduri speciale poate fi analizată din perspectiva raportului dintre nivelul datoriilor și capacitatea reală de plată.
O persoană poate contracta un credit într-un moment în care dispune de venituri suficiente, iar ulterior situația sa economică se poate modifica radical.
Pierderea locului de muncă, diminuarea veniturilor sau acumularea mai multor obligații pot transforma o dificultate temporară într-o stare persistentă de supraîndatorare.
Ce înseamnă supraîndatorarea unei persoane fizice
Supraîndatorarea nu trebuie confundată automat cu refuzul de a plăti.
Ea poate apărea atunci când valoarea obligațiilor lunare depășește în mod constant resursele de care persoana dispune.
În această situație, plata unei datorii poate conduce la imposibilitatea achitării alteia, iar penalitățile și costurile suplimentare pot agrava problema.
Fără un mecanism de restructurare, debitorul poate intra într-un cerc în care datoria continuă să crească în timp ce posibilitatea reală de rambursare scade.
Protecția persoanelor fizice supraîndatorate
Desi bancherii nu sunt de acord, persoanele fizice aflate intr-o stare de supraindatotare nu au niciun fel de protectie si cred ca acest lucru va fi bun si pentru banca, iar acest lucru nu se doreste a fi inteles si acceptat de ARB – Asociatia Romana a Bancilor.Un articol al Wall-Street AICI.
Poziția exprimată în articol pune față în față două interese: protecția debitorului aflat în dificultate și dreptul creditorului de a-și recupera creanța.
O procedură de insolvență personală trebuie să găsească un echilibru între cele două.
Protecția debitorului nu înseamnă în mod necesar dispariția obligației de plată, după cum dreptul creditorului la recuperarea creanței nu presupune neapărat că executarea imediată este întotdeauna cea mai eficientă soluție.
Insolvența personală nu înseamnă anularea automată a datoriilor
O procedură de insolvență a persoanelor fizice poate presupune evaluarea veniturilor, bunurilor și tuturor obligațiilor debitorului.
Scopul unui asemenea mecanism este organizarea situației financiare.
Debitorul poate avea obligația de a declara în mod transparent resursele disponibile și de a respecta un plan stabilit în cadrul procedurii.
Astfel, protecția juridică trebuie însoțită de responsabilitate și bună-credință.
Executarea individuală versus o procedură colectivă
Atunci când nu există o procedură specială, fiecare creditor poate urmări individual recuperarea propriei creanțe.
Un debitor cu mai multe datorii se poate confrunta astfel cu mai multe măsuri de executare în același timp.
O procedură colectivă poate permite analizarea tuturor creanțelor într-un singur cadru.
În acest fel, resursele disponibile pot fi raportate la valoarea totală a obligațiilor și nu doar la cererea celui mai rapid creditor.
Restructurarea datoriilor persoanelor fizice
În anumite situații, restructurarea poate reprezenta o alternativă la executarea imediată.
Dacă persoana continuă să obțină venituri, un plan de plată adaptat capacității sale financiare poate permite rambursarea unei părți mai importante din datorie pe termen lung.
Pentru debitor, avantajul poate consta în existența unei perspective reale de redresare.
Pentru creditor, avantajul poate fi posibilitatea unei recuperări mai predictibile.
De ce poate fi o asemenea procedură utilă și băncilor
Ideea potrivit căreia insolvența personală este exclusiv în avantajul debitorului poate ignora efectele economice ale unei executări nereușite.
Dacă un debitor nu mai are resurse, simpla continuare a penalităților nu creează automat capacitate de plată.
În același timp, valorificarea rapidă a bunurilor poate conduce la recuperarea unei sume mai mici decât valoarea creanței.
În anumite situații, menținerea debitorului într-o poziție în care poate continua să lucreze și să producă venituri poate fi relevantă și pentru creditor.
Protejarea unui nivel minim de trai
În cazul insolvenței unei persoane fizice apare și problema cheltuielilor indispensabile.
Debitorul și familia sa au nevoie în continuare de resurse pentru hrană, locuință, utilități și alte necesități de bază.
O procedură de restructurare trebuie să poată lua în calcul atât plata creditorilor, cât și păstrarea unui nivel minim de subzistență.
În lipsa unui asemenea echilibru, problema financiară poate deveni una socială.
Buna-credință a debitorului
Protecția oferită unei persoane supraîndatorate trebuie legată de comportamentul acesteia.
Debitorul trebuie să declare corect veniturile și bunurile și să nu încerce să ascundă active sau să creeze artificial o situație de insolvență.
Astfel, o procedură bine construită trebuie să facă diferența între imposibilitatea reală de plată și încercarea de evitare nejustificată a obligațiilor.
O a doua șansă financiară
Un argument important pentru existența unei proceduri de insolvență personală este posibilitatea revenirii debitorului la o viață economică normală.
O persoană urmărită permanent de datorii, penalități și executări poate rămâne pentru o perioadă foarte lungă în afara circuitului economic normal.
Restructurarea poate crea o cale prin care persoana să își achite obligațiile în limite realiste și să își recapete treptat stabilitatea financiară.
Falimentul personal și protecția consumatorului
Discuția despre insolvența persoanelor fizice este strâns legată și de protecția consumatorilor de servicii financiare.
Contractele de credit sunt încheiate pe perioade lungi, iar situația economică a unei persoane se poate modifica substanțial în acest interval.
Un mecanism juridic destinat situațiilor excepționale poate funcționa ca o plasă de siguranță pentru cazurile în care obligațiile devin imposibil de susținut.
Echilibrul dintre bănci și debitori
O reglementare a insolvenței personale trebuie să evite două extreme.
Pe de o parte, nu trebuie să transforme neplata într-o opțiune fără consecințe pentru debitor.
Pe de altă parte, nu trebuie să lase persoana supraîndatorată într-o situație fără nicio perspectivă de redresare.
Echilibrul dintre aceste două interese este esențial pentru funcționarea unei proceduri de faliment personal.
O dezbatere despre responsabilitate și protecție financiară
Tema falimentului persoanelor fizice depășește relația individuală dintre bancă și client.
Ea privește modul în care un sistem juridic gestionează situațiile în care datoriile unei persoane devin nesustenabile.
În acest sens, o asemenea procedură trebuie să urmărească atât responsabilitatea debitorului, cât și posibilitatea unei redresări, precum și protejarea intereselor legitime ale creditorilor.
Dezbaterea despre insolvența persoanelor fizice devine astfel una despre echilibrul dintre creditare, protecția consumatorilor, recuperarea creanțelor și posibilitatea unei a doua șanse financiare.
Un articol al Wall-Street AICI.
Articol scris de Piperea & Asociații, iar pentru noutați ne găsiți și pe social media.