Intrarea în vigoare a legii concordatului preventiv
Pe data de 13 ianuarie intra in vigoare legea la care am lucrat in ultimii 5 ani: Legea concordatului preventiv si mandatul ad-hoc. Este un semn clar de normalizare a mediului legislativ, un test modern al insolventei pentru mediul romanesc de afaceri.
O șansă pentru întreprinzătorii aflați în dificultate
Mandatul ad-hoc şi concordatul preventiv dau o şansă întreprinzătorilor de a nu ajunge la insolvenţă, oferindu-le posibilitatea de a convinge statul, creditorii şi salariaţii să muncească alături de manager pentru salvarea întreprinderii.
Adoptarea legii la sfârșitul anului 2009
La sfârşitul anului 2009, surprinzător, în afluxul de ordonanţe de guvern şi-a făcut locul şi o lege în adevăratul sens al cuvântului: legea concordatului preventiv şi a mandatului ad-hoc.
Concordatul preventiv și cultura anticipării în afaceri
Acest act normativ, elaborat pe un proiect de lege realizat de prof. univ. dr. Gheorghe Piperea, poate fi considerat testul civilizării oamenilor de afaceri autohtoni. Dacă legea are succes, înseamnă că s-a făcut pasul spre profesionalizarea afacerilor şi s-a realizat iniţierea unei culturi a anticipării. Întreprinzătorii trebuie să fie în permanenţă în alertă pentru a înlătura sau a atenua efectele crizei economice şi ale riscurilor inerente afacerii, în genere.
Ce este concordatul preventiv
Concordatul preventiv este un contract încheiat între un întreprinzător şi creditorii săi, prin care întreprinzătorul propune un plan de redresare a afacerii sale, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de a depăşi dificultăţile în care se află întreprinderea. Nu este necesar un consens al creditorilor; ar fi o utopie să pretinzi aşa ceva; o majoritate de 2/3 este suficientă pentru încheierea contractului.
Ce este mandatul ad-hoc
Mandatul ad-hoc, a doua instituţie reglementată de lege, este acea procedură confidenţială prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanţă, negociază cu creditorii în vederea realizării unei înţelegeri cu unul sau mai mulţi creditori pentru a depăşi starea de dificultate financiară în care se află întreprinderea.
Restructurarea și continuarea afacerii
Aceste două noi instrumente juridice consacră tendinţa insolvenţei moderne de a avea ca scop primordial continuarea afacerii prin restructurarea şi repunerea acesteia pe piaţă.
Avantajele față de procedura insolvenței
Concordatul preventiv/mandatul ad-hoc prezintă următoarele avantaje faţă de procedura insolvenţei:
- nu presupune insolvenţa şi, deci, nici stigmatul aferent acesteia
- se declanşează numai la cererea debitorului, fiind exprimarea voinţei acestuia, nu a creditorilor,
- sunt proceduri confidenţiale sau cu un grad redus de publicitate
- debitorul nu pierde controlul afacerii sale, care se continuă pe perioada celor două proceduri
- întreprinzătorul este ajutat de un practician în insolvenţă să negocieze şi să-şi restructureze afacerea
- rolul judecătorului-sindic este minim
Instrumente pentru managerii care încearcă să evite insolvența
Legea este foarte actuală având în vedere că mulţi şefi de întreprindere se luptă cu şi încearcă să evite insolvenţa. Să încerci să calmezi spiritele printre creditori, să îi convingi pe furnizori să furnizeze, pe salariaţi să lucreze etc. este o provocare a managerului anului 2010.
Concentrarea managerului asupra activității operaționale
Prin mecanismele acestei legi, directorul general se va putea în sfârşit concentra asupra ceea ce ar trebui să-l intereseze – afacerile operaţionale şi nu asupra protejării afacerii împotriva creditorilor.
Articol scris de Piperea & Asociații, iar pentru noutați ne găsiți și pe social media.