Legea falimentului personal ar putea fi promulgată în 2010
Falimentul personal pornește de la ideea că o persoană fizică poate ajunge, la fel ca o companie, într-o situație în care nu își mai poate achita în mod normal toate obligațiile financiare.
Pierderea locului de muncă, reducerea veniturilor sau acumularea mai multor credite pot transforma o situație financiară inițial stabilă într-una greu de gestionat.
În lipsa unui mecanism juridic dedicat, persoana îndatorată poate ajunge să se confrunte simultan cu mai mulți creditori, penalități, executări și costuri suplimentare.
De aici apare necesitatea unei proceduri care să analizeze situația financiară în ansamblu și să încerce să găsească un echilibru între drepturile creditorilor și posibilitățile reale ale debitorului.
Estimarea privind promulgarea legii falimentului personal
Legea falimentului personal ar putea sa fie promulgata in februarie 2010, spune pentru Realitatea FM initiatorul proiectului, avocatul Gheorghe Piperea.
Estimarea privind promulgarea legii arăta că tema insolvenței persoanelor fizice intrase deja în dezbaterea publică și legislativă.
O asemenea reglementare ar fi creat un cadru distinct pentru situațiile în care debitorul nu mai putea respecta condițiile inițiale ale creditelor sau ale altor obligații financiare.
Problema nu era doar aceea a existenței datoriei, ci și a modului în care aceasta putea fi gestionată atunci când capacitatea de plată se modifica radical.
De ce este necesară o procedură pentru persoanele fizice
Un debitor poate avea mai multe tipuri de obligații: rate bancare, leasing, utilități sau alte datorii.
Dacă fiecare creditor acționează separat, situația poate deveni rapid dificil de controlat.
O procedură de faliment personal poate avea rolul de a aduce toate aceste obligații într-un cadru comun și de a stabili o ordine în care ele pot fi gestionate.
În acest fel, accentul se mută de la reacții individuale și executări succesive către o analiză globală a situației debitorului.
Interviul acordat Realitatea FM
Click pe butonul PLAY pentru a-l asculta
http://fm.realitatea.net/media/audio/200911/200911_3563.mp3
Interviul oferă context suplimentar asupra proiectului și asupra argumentelor formulate în favoarea unei legislații privind falimentul personal.
Pentru o temă juridică aflată în dezbatere, intervenția radio permite explicarea mecanismului într-o manieră mai accesibilă publicului.
În același timp, astfel de apariții contribuie la înțelegerea diferenței dintre simpla neplată a unei datorii și existența unei dificultăți financiare reale, care necesită o soluție juridică structurată.
Proiectul de lege, aflat în Parlament
Extras de pe Realitatea: Acesta declara ca in acest moment proiectul lui zace la Parlament, din cauza crizei politice. Parcursul unui proiect legislativ poate fi influențat de contextul politic și de prioritățile instituționale ale momentului.
În cazul unei legi cu impact direct asupra băncilor, creditorilor și persoanelor îndatorate, dezbaterea este cu atât mai importantă deoarece trebuie stabilit un echilibru între interese diferite.
Creditorul urmărește recuperarea creanței, iar debitorul aflat în dificultate are nevoie de o procedură care să îi permită să își organizeze obligațiile fără a ajunge într-o situație financiară complet blocată.
Falimentul personal și supraîndatorarea
Supraîndatorarea apare atunci când obligațiile financiare depășesc în mod persistent veniturile disponibile.
Aceasta poate apărea chiar și în cazul unei persoane care, la momentul contractării creditului, avea capacitatea de a plăti. O schimbare de venit, o perioadă de șomaj sau alte evenimente economice pot modifica semnificativ situația.
În astfel de cazuri, continuarea acumulării de penalități și costuri poate agrava problema și poate reduce șansele reale de recuperare inclusiv pentru creditori.
Protecția persoanei prin procedura falimentului personal
Potrivit propunerii legislative persoana care se pune sub protectia legii falimentului personal va indica “necesitatile urgente de finantare a sa si a familiei sale pentru asigurarea subzistentei pe o perioada de 3 luni de la data deschiderii procedurii.
Această prevedere aduce în discuție una dintre cele mai importante dimensiuni ale falimentului personal: protejarea unui nivel minim necesar pentru viața de zi cu zi.
O persoană aflată în dificultate financiară continuă să aibă nevoie de resurse pentru hrană, locuință, utilități și celelalte cheltuieli esențiale ale familiei.
De aceea, o procedură de insolvență personală nu poate avea ca singur obiectiv recuperarea cât mai rapidă a creanțelor. Ea trebuie să țină cont și de posibilitatea debitorului de a continua să trăiască și să obțină venituri.
Subzistența familiei și plata creditorilor
Una dintre cele mai sensibile probleme într-o asemenea procedură este stabilirea echilibrului dintre suma destinată creditorilor și cea necesară traiului debitorului.
Dacă toate veniturile sunt direcționate către plata datoriilor, persoana nu își mai poate acoperi nevoile esențiale. Dacă, în schimb, creditorii nu primesc nimic pentru o perioadă îndelungată, procedura își poate pierde eficiența.
Tocmai de aceea, un mecanism de faliment personal trebuie să stabilească reguli clare privind veniturile disponibile și cheltuielile care pot fi considerate necesare.
Falimentul personal nu înseamnă dispariția automată a datoriilor
Protecția oferită de o asemenea procedură nu trebuie confundată cu anularea imediată a tuturor obligațiilor.
Debitorul trebuie să își prezinte situația financiară și să respecte condițiile procedurii.
Un mecanism de acest tip poate presupune un plan de plată, o reeșalonare sau alte măsuri prin care obligațiile sunt adaptate capacității reale de plată. Scopul este organizarea datoriei și evitarea unei situații în care costurile cresc permanent, fără ca problema să poată fi rezolvată.
Rolul bunei-credințe a debitorului
Un sistem de faliment personal funcționează doar dacă debitorul își declară corect veniturile, bunurile și obligațiile.
Protecția juridică trebuie să fie legată de transparență și bună-credință.
În acest fel, procedura poate diferenția între persoana care nu mai poate plăti din motive obiective și cea care încearcă să evite în mod nejustificat executarea obligațiilor.
Această distincție este importantă și pentru protejarea creditorilor.
Interesul creditorilor într-o procedură organizată
Creditorii pot avea, la rândul lor, avantaje într-un sistem de restructurare a datoriilor.
O persoană care își păstrează capacitatea de a munci și de a produce venituri poate continua să plătească o parte din obligații.
În schimb, o executare rapidă și totală poate lăsa debitorul fără resurse și poate reduce șansele de recuperare pe termen lung.
Astfel, reorganizarea poate deveni, în anumite situații, o soluție mai eficientă decât executarea imediată.
Posibilitatea unei a doua șanse financiare
Unul dintre scopurile unei proceduri de faliment personal este și revenirea debitorului la o situație economică funcțională. O persoană care rămâne ani întregi blocată în datorii, penalități și executări are șanse reduse să se reintegreze financiar.
Dacă însă obligațiile sunt reorganizate și debitorul respectă condițiile stabilite, poate apărea perspectiva unei relansări. Această revenire poate avea efecte pozitive și asupra consumului, pieței muncii și sistemului de creditare.
Falimentul personal și protecția familiei
În cazul persoanelor fizice, dificultatea financiară nu afectează doar debitorul.
Ea poate afecta întreaga familie, mai ales atunci când veniturile sunt comune sau când există copii ori alte persoane aflate în întreținere.
De aceea, includerea necesităților de subzistență în cadrul procedurii este esențială pentru a evita transformarea unei probleme financiare într-una socială.
Falimentul personal trebuie analizat astfel nu doar din perspectiva relației dintre bancă și client, ci și din perspectiva efectelor asupra familiei debitorului.
Un mecanism între executare și redresare
Ideea centrală a falimentului personal este crearea unei alternative între două extreme.
Prima este imposibilitatea debitorului de a plăti și acumularea continuă de datorii. A doua este executarea rapidă a bunurilor, fără o analiză a posibilității de redresare. Între aceste două situații poate exista un mecanism de restructurare, supraveghere și plată graduală.
În acest sens, legea falimentului personal ar reprezenta nu doar un instrument de protecție, ci și unul de disciplină financiară și organizare a relațiilor dintre debitori și creditori.
http://fm.realitatea.net/media/audio/200911/200911_3563.mp3
Extras de pe Realitatea: Acesta declara ca in acest moment proiectul lui zace la Parlament, din cauza crizei politice. Potrivit propunerii legislative persoana care se pune sub protectia legii falimentului personal va indica “necesitatile urgente de finantare a sa si a familiei sale pentru asigurarea subzistentei pe o perioada de 3 luni de la data deschiderii procedurii.
Articol scris de Piperea & Asociații, iar pentru noutați ne găsiți și pe social media.