Episodul II

Legea DIP nu ar trebui sa fie repudiata de instante ci, dimpotriva, folosita ca model pentru toate situatiile in care li se cere, pe cale de ordonanta presedintiala, sa inghete efectele contractului (sa inghete plata ratelor, de exemplu), pe toata perioada actiunii pe fond sau a contestatiei pe fond. Mai mult chiar, legiuitorul ar trebui sa extinda efectul de inghetare a ratelor bancare (efect consecutiv notificarii de dare in plata, in sistemul Legii nr.77/2016) la toate situatiile in care, in mod individual sau prin actiuni colective, se cere constatarea caracterului abuziv al unor clauze contractuale sau incetarea unor practici comerciale agresive sau inselatoare.Iata de ce:Clauzele abuzive nu au efecte in ceea ce il priveste pe consumator. Lipsirea de efecte a clauzelor abuzive, in favoarea consumatorului, este instrumentul juridic primordial prin care se poate asigura efectul disuasiv al legislatiei clauzelor abuzive.In jurisprudenta CJUE s-a decis ca nu este necesar ca un consumator concret, caruia i se opun clauze abuzive in vederea obligarii sale la anumite prestatii banesti sau de alta natura ori in vederea executarii sale silite, sa fi contestat in prealabil cu succes astfel de clauze (1), intrucat caracterul neobligatoriu al clauzelor abuzive decurge direct din DCA si nu necesita nicio declaratie prealabila privind caracterul abuziv sau nulitatea unei clauze contractuale din partea unei instante sau a unei alte autoritati. Precizarea este importanta mai ales in cazul in care s-a emis o decizie a ANPC (individuala sau colectiva) si in cazul in care s-a pronuntat o solutie fie intr-un dosar cu multi reclamanti, fie intr-o dosar de tip class action.Cu toate acestea, pentru securitatea circuitului juridic, astfel de “declaratii” ale autoritatilor judiciare sau administrative sunt utile, mai ales in cazul in care exista opinii diferite cu privire la caracterul (ne)abuziv al clauzelor vizate.Pe perioada pana la obtinerea acestor “declaratii”, instantele nationale sunt obligate sa dispuna masuri provizorii, de inghetare a efectelor clauzelor incriminate ca abuzive sau chiar a efectelor contractului, in intregime.Reducerea optiunilor consumatorului la actiunea pe fond care ar tinde la constatarea caracterului abuziv al unor clauze si la evacuarea lor din contract sau la constestatia la executare ar putea arunca in derizoriu principiul efectului direct al normelor DCA, date fiind durata mare si incertitudinea rezultatului procesului pe fond si, respectiv, caracterul ulterior, post factum, al contestatiei la executare. In lipsa unor de masuri de inghetare a efectelor clauzei abuzive pe intreaga perioada a procesului pe fond sau a contestatiei la executare, consumatorul ar continua sa isi execute obligatia impusa de clauza incriminata ca abuziva sau sa fie executat silit, fiind continuu prejudiciat de nefireasca supravietuire a respectivei clauze, ceea ce ar infrange scopul disuasiv prevazut de art. 7 alin.1 din DCA. Stiind ca, pe perioada procesului sau a contestatiei la executare clauzele contractuale, chiar constatate oficial ca abuzive, continua sa isi produca efectele, comerciantul nu va resimti in niciun fel de descurajare a inserarii si utilizarii in continuare in contracte a unor clauze abuzive, indiferent de eforturile (mai mult sau mai putin sincere si sustinute) ale autoritatilor de a le combate si reprima.CJUE a subliniat in repetate randuri importanta disponibilitatii masurilor provizorii ce se cer a fi luate in scopul de a impiedica sau de a suspenda procedura de executare impotriva unui consumator in timp ce instanta este chemata sa aprecieze asupra caracterului abuziv sau al nulitatii al clauzelor contractuale relevante (2). In lipsa acestor masuri provizorii, exista riscul ca protectia impotriva clauzelor abuzive sa se aplice prea tarziu si, astfel, sa nu fie eficienta. Masurile provizorii sunt esentiale mai ales in cazul executarii silite a locuintei consumatorului (3).Instantele nationale trebuie sa aiba posibilitatea sa acorde chiar si din oficiu masuri provizorii atunci cand astfel de masuri sunt necesare pentru a asigura eficienta deplina a unei hotariri ulterioare care implica clauze abuzive sau cand exista risc semnificativ ca consumatorii sa nu solicite astfle de masuri (4). CJUE a stabilit aceasta cerinta in legatura cu cererile de rambursare intemeiate pe caracterul abuziv al clauzelor contractuale. Solutia sugerata este o inghetare a efectelor clauzelor contractuale incriminate pe temeiul necesitatii conservarii dreptului de a invoca o compensare intre ratele de achitat si sumele de restituit de catre creditor, sume ce ar urma sa fie stabilite de instanta, in fond, in urmarea declararii caracterului abuziv al clauzelor contractuale.In dreptul nostru intern, o solutie care sa asigure respectarea acestori cerinte ale jurisprudentei CJUE ar putea fi utilizarea procedurii urgente a ordonantei presedintiale, pentru a obtine suspendarea provizorie a efectelor contractului, pana la admiterea definitiva a unei actiuni pe fond.La debutul proceselor colective contra bancilor, prin cererile de ordonanta presedintiala formulate si solutionate in finalul anului 2010 si in debutul anului 2011, consumatorii solicitau inghetarea ratelor de rambursat catre banci, pe motiva ca in actiunile pe fond incriminau clauzele in temeiul carora plateau rate au caracter abuziv (unele astfel de clauze erau constatate ca atare fie prin procese-verbale de stantionare contraventionala emise, illo tempore, de ANPC, fie chiar sporadice hotariri judecatoresti din anii anteriori). Aceste cereri au fost sistematic respinse pentru “motivatia” ca nu s-ar fi dovedit aparenta dreptului si, in plus, “ratiunea” ca suspendarea efectelor contractelor ar fi fost prematura, de vreme ce o executare silita nu era pornita contra consumatorilor (n.n. – este vorba de o jenanta confuzie facuta de instante intre suspendarea executarii silite, nesolicitata in cererile de ordonanta presedintiala, si inghetarea efectelor contractului).Principiul efectivitatii impune ca normele nationale de procedura sa nu faca imposibila sau excesiv de dificila exercitarea drepturilor conferite cetatenilor, inclusiv consumatorilor, de dreptul UE. Daca analiza caracterului abuziv este ocazionata de un proces pe fond, nu exista cale de atac eficienta daca nu se poate obtine suspendarea executarii silite deja pornite contra debitorului (5). In mod evident, instantele nationale, illo tempore, au ignorat cu buna stiinta acest principiu.Retrospectiv privind, este evident ca acele cereri de inghetare pe cale de ordonanta presedintiala a efectelor contractului ar fi putut fi admise cu usurinta, pe temeiul triplu al principiului efectivitatii, al asigurarii caracterului disuasiv al DCA si al conservarii dreptului debitorilor la rambursarea platilor efectuate nedatorat in baza clauzelor declarate abuzive. Ghidul CE de intepretare a DCA retine chiar ca instanta ar fi trebuit sa puna in discutie din proprie initiativa astfel de masuri provizorii. Numai ca instantele romane de la acea vreme s-au situat cu mult sub timpul lor, respingand cererile, desi o serie de hotariri contrare ar fi fost corecte si chiar benefice bancilor parate, care au preferat calea indelungata si costisitoare a procesului pe fond, in locul negocierii. O inghetare a efectelor contractului ar fi favorizat un proces derulat cu celeritate sau, preferabil, o tranzactie extrajudiciara, uzuala in dreptul anglo-saxon, unde este permisa actiunea de clasa (class action). Ulterior, pe fond, caracterul abuziv al clauzelor incriminate a fost retinut in toate acele cazuri demarate in 2010, cu costuri financiare si de imagine uriase pentru bancile recalcitrante.Din aceeasi perpesctiva, dispozitia din art. 5 din Legea nr.77/2016 (DIP) care prevede inghetarea ratelor de credit incepand din data notificarii de dare in plata se dovedeste a fi cat se poate de rezonabila. De fapt, din punctul de vedere al securitatii circuitului juridic, aceasta dispozitie legala este chiar necesara reechilibrarii dezirabile a contractului, rezultand din firescul demersului debitorului, care cere oficial revizuirea contractului si, in extremis, ofera creditorului proprietatea asupra imobilului ipotecat, in vederea usurarii poverii datoriei si, respetiv, a liberarii de datoria ruinatoare (6). Aceasta solutie ar trebui extinsa, prin lege, la toate cazurile in care se invoca, din oficiu sau la initiativa consumatorului, caracterul abuziv al unor clauze contractuale.Nu doar lipsa completa a masurilor provizorii poate incalca eficienta cailor de atac, ci si faptul ca este dificil pentru consumatori sa obtina masuri provizorii in cauza, dificultatile fiind atrenate, de exemplu, de termenele scurte, de declaratiile care trebuie formulate si de garantiile (cautiunile) sau de probatoriile care trebuie fi depuse (7).O clauza contractuala declarata abuziva este considerata ca nu a existat niciodata, ceea ce justifica lipsirea sa de orice efect in ce-l priveste pe consumator. Constatarea caracterului abuziv al unei clauze contractuale trebuie sa aiba efect inca de la data incheierii contractului si trebuie sa aiba drept consecinta restabilirea in drept si in fapt a situatiei in care s-ar gasi comsumatorul in lipsa clauzei respective. Platile sau prestatiile efectuate in urmarea inserarii acestor clauze in contract sunt nedatorate. Lipsa efectului restitutoriu ar avea ca efect periclitarea scopului disuasiv al DCA (8). Restituirea beneficiilor obtinute de comerciant prin inserarea sau utilizarea de clauze contractuale abuzive se poate dispune automat de instanta, fara a exista un petit special, dedicat acestui aspect.Note:(1) A se vedea cauza C-243/08, Panon GSM, precum si Ghidul, p.49.(2) A se vedea cauzele conexate C-568/14-C-570/14, Ismael Fernandez Oliva.(3) A se vedea, pentru ample motivari, precum si pentru trimiteri la jurisprudenta CEDO, cauzele C-415/11, Aziz, C-34/13, Kusionova, pct.63-66, C-32/14, Erste Banck Hungary.(4) A se vedea cauzele conexate C-568/14-C-570/14, Ismael Fernandez Oliva.(5) A se vedea Cauza C-415/11, Aziz.(6) Firescul acestei masuri legale este reliefat si de CCR, in deciziile nr.623/2016 si, respectiv, nr.95/2017.(7) Ghidul, p.73. Ar mai fi de adaugat costurile legale ridicate si santajul soft pe care comerciantii – parati il practica in raport de consumatorii - reclamanti, prin afisarea si solicitarea (chiar si prin executare silita) cheltuielilor de judecata ocazionate de onorariile exorbitante ale propriilor avocati.(8) A se vedea cauzele conexate C-154/15, C-307/15 si C-308/15, Gutierez Naranjo.PS: Cele spuse mai sus au fost si vor fi in continuare ignorate sau chiar ocultate de presa main-stream, pe motiv de sponsorizare de la bancile comerciale si de la asociatiile lor de lobby. Pentru a va asigura ca cele de mai sus ajung la urechile instantelor care va judeca si ale parlamentarilor pe care i-ati votat, incercati sa dati Share. Nu e greu.

Episodul I