Doi cercetatori germani - Grazyna Fosar si Franz Bludorf – au scris in 2001 o carte intitulata Inteligenta conectata[1]. Cei doi au sustinut ca ADN-ul individual este un fel de terminal sau consola conectata la reteaua globala de fiinte vii construite si ele din ADN si ca aceasta retea vie ar fi similara cu internetul, dar, totusi, infinit mai complexa si mai profunda decat internetul artificial (cel pe care, din 1991, il cunoastem ca pe o retea globala de calculatoare interconectate si pe care il utilizam ca atare). Fosar si Bludorf au sustinut ca, in plus, aceasta retea, ca, de altfel, fiecare terminal, fiecare fiinta vie care face parte din retea, poate depozita, emite sau receptiona informatie in si din aceasta biblioteca de inceput si sfarsit de lume. Cu un “motor de cautare” potrivit, aceasta retea ar putea fi accesata pentru a “descarca” si utiliza orice informatie depozitata acolo, precum si pentru a depozita in vederea reutilizarii propria informatie. Mai mult, cei doi au sustinut ca, tocmai de aceea, ADN-ul, substanta cu care sunt scrise toate cartile acestei fantastice biblioteci, poate fi influentat si re-programat prin cuvinte, sunete si anumite frecvente vibrationale. Pentru o astfel de reprogramare nu este nevoie de tehnici complicate si invazive de sectionare sau de inlocuire a anumitor gene. Un embrion de broasca ar putea fi re-programat si transformat intr-o salamandra (conform celor doi, o echipa de biologi si biofizicieni rusi chiar ar fi facuta asta…). Daca asta ar fi real, am putea asista, in viitorul nu prea indepartat, la aparitia unor fiinte pe care sa le numim „trans-genetici”. Si, mult mai important, daca ar fi adevarat ca e posibila o asemenea reprogramare genetica prin cuvinte, atunci inseamna ca o boala genetica sau degenerativa ar putea fi vindecata, si nu prin tehnici invazive, ci prin cuvinte si vibratii… Si, daca mi se permite trecerea in registru ironic, un dovleac ar putea fi transformat, printr-o miscare de bagheta, intr-o trasura, soriceii in cai si vizitii si calatoria la castel a Cenusaresei ar fi gata, nu? Lucruri imposibile se intampla in fiecare zi[2], par a ne povesti cei doi…Cum se explica aceasta „magie”? Fosar si Bludorf pleaca de la constatarea unor geneticieni rusi (o echipa condusa de biofizicianul Piotr Gariaiev[3]) dupa care doar o mica parte din ADN este activa. Undeva in jur de 10% din intreaga cantitate de ADN din corp se „ocupa” cu fabricarea de proteine, restul fiind, cel putin in stiinta genetica acceptata, canonica, un fel de balast molecular (acest balast chiar este denumit, mai in gluma, mai in serios, junk ADN). Fosar si Bludorf au preluat ipoteza de-a dreptul eretica a rusilor dupa care, de fapt, acest trunchi ultramajoritar al ADN-ului din corp nu este nicidecum un balast, ci un depozitar, un receptor si un emitator de informatii prin care se realizeaza comunicarea, atat intre indivizi (comunicare verbala si non verbala), cat si intre celulele aceluiasi corp. Acest ADN exterior „fabricii” de proteine se comporta cam la fel ca internetul, numai ca o face intr-un mod infinit mai complex si mai misterios, ca intr-o magie de inceput si sfarsit de lume. Piotr Gariaiev afirma ca cromozomii vii functioneaza exact ca si computerele holografice/solitonice, folosind radiatie laser generata endogen chiar in interiorul ADN-ului. Din moment ce structura ADN-ului este aceeasi cu cea a limbajului uman, se pot folosi cuvinte si propozitii in mod direct pentru a influenta ADN-ul, nefiind nevoie de nicio decodificare. Se zice ca acest lucru s-ar fi demonstrat experimental: ADN-ul viu (cel din tesuturi, nu cel analizat "in vitro") reactioneaza prompt la raze laser modulate prin cuvinte si propozitii, dar chiar si la unde radio, daca se folosesc frecventele corespunzatoare.Mai departe, cei doi autori germani au expus ipoteza rusilor dupa care moleculele alcaline din ADN respecta regulile gramaticale obisnuite, semantice si sintactice, folosite in toate limbajele umane. Limbajele umane nu au aparut "la intamplare", ci sunt rezultatul ADN-ului; lumea este facuta din cuvinte, umanitatea e o biblioteca, omul este o carte!Se pare ca rusii au creat dispozitive care le permit sa influenteze metabolismul celular prin frecvente radio si luminoase corespunzatoare si astfel sa repare anumite defecte genetice. Fosar si Bludorf afirma ca Gariaiev ar fi "capturat" modele informationale dintr-un ADN si le-ar fi transmis altuia, in acest fel       reprogramand celulele pentru un alt genom: embrioni de broasca au fost transformati in embrioni de salamandra...Reprogramarea prin cuvinte si sunete a moleculei de ADN nu este tot ceea ce ne spune aceasta poveste. Hipercomunicarea prin ADN este si mai interesanta.Geneticienii rusi considera ca ADN-ul uman creeaza tipare morfologice in vid (asa-numitele molecula - fantoma), si produce asa-numitele "gauri de vierme" magnetice. Acestea ar fi echivalentele nano-scopice ale "podurilor" Einstein-Rosen care se gasesc in apropierea gaurilor negre cosmice si care fac legatura intre doua puncte foarte indepartate, un fel de scurtatura, o cuta in spatiu care reduce distantele. Informatia poate fi transmisa in afara legilor spatiului si timpului. ADN-ul atrage astfel de informatii din macrocosmos si le transmite constiintei noastre.Hiperspatiul care poate fi strabatut cu viteza hiper – luminica prin aceste „gauri de vierme” isi are corespondentul in hipercomunicare. In conceptia celor doi, Fosar si Bludorf, hiper-comunicarea utilizeaza ADN – ul pentru a comunica cu alt ADN, utilizind “gaurile de vierme” din curbura spatiu – timp. Informatia nu circula de la ADN la ADN in mod necesarmente constient. E, mai degraba, un schimb de informatii inconstient.Mai ales intrucat acest schimb de date este mai degraba inconstient, deci involuntar, e cazul sa ne punem niste intrebari. Spre exemplu, ne dorim ca reprogramarea genetica si hipercomunicarea sa devina tehnologii, adica stiinta aplicata? Pe mine m-au speriat foarte tare si m-au pus pe ganduri episoadele din Star trek cu Borgul – aceea constiinta – server sau main brain a cyborgilor care asimilau toate fiintele inteligente si toate informatiile necesare asimilarii, intr-un continuum spatio-temporal diabolic, dupa care le controlau de la distanta prin hipercomunicare. Daca ar fi practicabila (pentru ca, dupa cate se pare, este cat se poate de reala), ar fi calea cea mai sigura si ineluctabila catre controlul mintii, ceea ce ar anihila total libertatea de optiune, adica ceea ce ne defineste ca oameni, ca persoane. Intr-o astfel de hiper-comunicare nu exista nicio urma de participare voluntara a terminalului individual (si, cand spun terminal individual, ma refer la omul-persoana). El este, pur si simplu, capturat in retea, intocmai cum insectele – hrana sunt capturate de paianjenul – constructor al panzei. O panza care nu va mai fi intinsa doar asupra intregii noastre planete (world wide web), ci asupra intregului Univers cunoscut. O panza din care nu mai ai scapare.Biologul Glen Rein a descoperit experimental ca furia, teama si alte emotii similare au puterea de a contracta molecula de ADN, comprimand-o. El a sustinut ca, pe de alta parte, emotiile pozitive, cum sunt bucuria, recunostinta si iubirea, pot descatusa si decomprima ADN-ul expus acestor emotii[4]. Efectul este vizibil chiar si daca “emisia” acestor emotii se realizeaza de la kilometri distanta. Se spune ca o adevarata “telecomandare” a emotiilor umane fusese deja exprimentata de sovietici, care ar fi gasit mijlocul de determina de la distanta efecte psihologice si procese constiente in “tinte” umane, dar si sa trimita mesaje telepatice[5]. Asemenea abilitati si tehnologii, in mainile militarilor sau ale teroristilor, ar fi arme letale, atotputernice, imbatabile, de-a dreptul anihilatoare, motiv pentru care trebuie sa ne temem, la modul cel mai serios, de aceste dezvoltari.In cartea lor, Inteligenta conectata, Fosar si Bludorf vorbesc si de comunicarea non-verbala, prin imagine, actiune (fapte) si telepatie. Ne putem intreba daca aceasta afirmatie este plauzibila. Putem noi, oamenii, sa comunicam fara sa folosim cuvinte? Limbajul uman se transmite si se invata prin cuvinte, nefiind „inventata” o alta metoda de comunicare. Este posibil, totusi, ca la origini comunicarea intre oameni se se fi realizat prin imagini. Foarte probabil, oamenii aveau memorie fotografica si nu memorie abstracta, notionala. Cel putin asta sugereaza Rudolf Steiner in discursul sau despre Apocalispa dupa Ioan. Comunicarea umana era imaginala (a nu se confunda cu imaginarul) si nu notionala. Sa nu uitam totusi, de limitarile gandirii, trairii si ale intelegerii, sa nu uitam de iluzii, inclusiv de cele intentionate. Spre exemplu, pictura in trompe l'oeil este menita a-ti juca feste manipulind mecanismele gandirii care recompun artificial realitatea, pornind de la o frantura de imagine, pe care o “imbraca” in haina conceptelor si a cunostintelor pe care mintea le are deja despre acea imagine. Sau, efectul “lanterna” iti concentreaza privirea asupra unui obiect care iese in evidenta, de regula imaginea de fundal fiind ignorata, intocmai cum se intampla cand, pe scena, se deruleaza un spectacol din care vezi doar personajele si decorurile, fara sa vezi ce se intampla in afara luminilor rampei.Pe de alta parte, faptul ca aceste aspecte pot fi dovedite (chiar si partial) prin experimente nu inseamna ca ele ies totalmente din domeniul metafizicii. Dimpotriva, poate fi un serios subiect de analiza teologica. Pana la urma, in Evanghelia dupa Ioan se spune ca la inceput a fost Cuvantul. Poate fi vorba de exact principiul coordonator care face ca acele hiper-minuscule gauri de vierme create de ADN si care, in mod natural, raman stabile doar o fractiune de nano-secunda, sa ramana “deschise” suficient de mult pentru a se putea hiper-comunica de la un capat la altul al Universului.Este cert, insa, ca natura foloseste acest fel de hiper-comunicare de milioane de ani. In lumea animala, aceasta hiper-comunicare este ceva natural. Spre exemplu, regina transmite furnicilor ce si cum sa faca, prin intermediul constiintei de grup, iar furnicile o asculta orbeste, neavand constiinta proprie. La fel, in calatoriile intre nord si sud, pasarile migratoare, se orienteaza dupa un instinct comun concentrat pe liderul grupului.Albinele lucreaza ghidate de un adevarat spirit al stupului, concentrat de regina (liderul grupului, „societatii” albinelor). Acest instinct comun, acest spirit al stupului, este interesul social care le tine laolalta pe albine, chiar daca persoana acestora este indiferenta stupului si reginei. In cartea sa din 1911, intitulata La vie des abeilles (Viata albinelor), Maurice Maeterlink spunea ca „albina este, inainte de toate, o fiinta a multimii, a gloatei. Ea nu poate trai decat la gramada. Ea plonjeaza o clipa in spatiul plin de flori dar, sub amenintarea mortii, ea trebuie ca, la intervale regulate, sa revina pentru a respira aerul multimii. Acumularea, cetatea, stupul, degaja pentru albina un element invizibil tot atat de indispensabil ca si mierea[6]”.  Albinele lucreaza chiar si daca regina a parasit stupul, cata vreme „stiu” ca regina este inca in viata. Regina poate trimite „planul de lucru” prin constiinta de grup, de oriunde s-ar afla. Tot ce trebuie sa faca este sa stea vie. Dupa ce regina moare, nemaifiind inlocuita de alta regina, stupul moare, intrucat nu mai exista nimic care sa poarte si sa emane acest instinct (spirit al stupului). Nicio albina nu mai „stie” ce sa faca. Asa ca moare.Omul modern mai cunoaste doar o mica parte din aceasta forta de hiper-comunicare, sub numele de intuitie. Arhimede a descoperit teorema care ii poarta numele prin intuitie (de aici si expresia Evrika). La fel a descoperit Newton gravitatia. Se pare ca tot prin intuitie Einstein a descoperit teoria relativitatii (episodul cu orologiul orasului care arata minute diferite in functie de miscare fiind revelatoriu in acest sens). Unii gemeni stiu cand li se intimpla ceva unuia  dintre ei, oricat ar fi de departe unul de altul. La fel se intampla uneori cu persoanele legate puternic sentimental. Se pare ca, matematicianul Stephen Hawking si astro-fizicianul Edward Witten cred in veracitatea acestei hiper-comunicari, posibila si la fiintele inteligente, cu constiinta individuala, si nu numai la animale. In saga Star wars se zice ca Forta este ceea ce simt si gandesc toate fiintele vii din Univers. Atat asa-numitii Jedi, ca si Lorzii Intunericului (Sith), simt Forta si o pot manipula sau canaliza prin aceasta (hiper)comunicare verbala sau non-verbala. Iar de aceasta hiper-comunicare ar fi „vinovati” asa numitii mitocloridieni, inteligente infra-moleculare vechi de miliarde de ani care fac parte din toate fiintele vii …In religia hindusa si in cea budista, hipercomunicarea este starea spirituala cea mai inalta pe care o poate atinge o fiinta umana, o stare in care nu mai exista timp si nici spatiu : Nirvana. Practicantii acestor religii sustin ca Nirvana poate fi atinsa si, deci, hipercomunicarea poate fi eficienta doar daca omul reuseste sa atinga o stare de relaxare senzoriala profunda, aproape totala. Pentru omul de azi, asa ceva e la ani - lumina distanta. Stresul, grijile sau un mental hiperactiv obstructioneaza acest proces, iar putinele informatii care ar putea fi primite ar fi distorsionate si inutile.Fosar si Bludorf, incercand sa explice aceste conexiuni comunicationale la nivel de ADN, sustin ca la inceputurile umanitatii, si oamenii erau strins conectati prin constiinta de grup, actionand ca grupul, similar celorlalte fiinte sociale (cum ar fi albinele sau furnicile). Am aceasta certitudine si eu, desi este vorba de o simpla intuitie. As supralicita adaugand ca, poate, in timpurile acelea de inceput ale umanitatii, oamenii chiar comunicau cu “zeii” sau cu “ingerii”, prin aceasta hiper-comunicare, zeii sau ingerii nefiind altceva decat fiinte din alte lumi. Poate ca asa primeau profetii Cuvintul lui Dumnezeu. Comunicarea putea fi non-verbala, prin actiune (fapte), prin imagini sau prin telepatie, nefiind necesare, neaparat, cuvinte. Pentru a-si dezvolta personalitatea individuala, pentru a face loc “eu”- ului, oamenii au fost nevoiti sa uite aproape complet constiinta de grup, desi aceasta nu a disparut nicand, ci doar a intrat intr-un fel de adormire. Prin accesul la informatia de grup sau universala, “via” ADN, am putea, probabil, sa redobandim aceasta abilitate ancestrala a hipercomunicarii. Nu doar cu semenii nostri, ci si cu animalele sau cu persoanele non – umane (ca tot e la moda conceptul). De altfel, intr-o discutie complet straina de subiectul de fata, Marius Moga (celebru compozitor, cantaret si om de televiziune roman) mi-a expus o idee pe care o consider chiar foarte interesanta: un om e cu atat mai inteleligent cu cat intra in relatii cu mai multi oameni, intrucat are acces la „mintea colectiva”, la constiinta de grup, la informatiile „stocate” acolo si ca, probabil, mult mai sus de constiinta de grup este constiinta cea mare, cosmica. Moga, de altfel, are o piesa celebra, foarte vizionata pe youtube, care se numeste: Tot mai sus …Am, insa, o veste proasta pentru ultras-ii capitalismului de tip corporatist: marea colectivitate in care lucrati (si in care, cateodata, detineti actiuni, ca sa va rasplateasca fidelitatea) este ca un stup de albine, nici mai mult, nici mai putin. Are lucratori si furnizori (denumiti stakeholders, in teoria guvernarii corporatiste), are actionari ne-semnificativi care, alaturi de stakeholders, sunt (cvasi) indiferenti colectivitatii si conducerii acesteia si are, desigur, regine, overlorzi ai sistemului, care detin si controleaza spiritul stupului. Nu as vrea sa comit o impietate la adresa albinelor, fiintele cele mai benefice de pe Pamant, fara de care viata, asa cum o stim, nu ar exista: albinele polenizeaza plantele si de aceea plantele se inmultesc, sustinand, ca hrana, toate animalele si toti oamenii. Asa ca am sa fiu mai precis si mai transant si am sa spun ca overlordul sistemului nu este o regina – albina, ci o regina – viespe, un simbiot nedorit al stupului de albine, dar cu mult mai acaparator. O regina malefica a stupului.Voi, ultras-ii, sunteti albine care populeaza acesti stupi condusi de viespi. Cei ca voi, inclusiv (sau mai ales) comentatorii anonimi de pe forumuri on-line, care vor sa ramana albine in aceste stupuri, sa ramana albine.Ceea ce, in teoria guvernarii corporatiste, se numeste stakeholder, nu este altceva decat un lucrator sau un furnizor al stupului - corporatie. El este, desigur, dependent de stup. Nu poate trai in afara stupului. Nu poate trai decat la gramada. Mai mult chiar, el este captiv in sistemul de relatii din interiorul corporatiei-stup. Pentru ca exista si este promovat consumul pe credit, veniturile obtinute in corporatie de lucratori sunt supuse permanentei servituti a platii datoriilor facute pentru a consuma si chiar pentru a trai. Iesirea din stup, din acest motiv, inseamna moarte civila. Fostul lucrator nu mai poate consuma pe credit, deci nu mai poate consuma deloc, intrucat el este trecut pe listele negre de debitori neoperformanti. Intrand pe aceasta panta fatala a supra-indatorarii care nu mai poate fi finantata prin credite, el isi pierde casa si, ulterior, familia.Intr-o anumita masura, guvernarea corporatista este o reclama. Poate in mod involuntar sau poate ghidati de sentimente pozitive, teoreticienii gurvernarii corporatiste vor sa demonstreze ca organizarea corporatiei ca stup e buna, doar ca trebuie imbunatatita, moralizata, umanizata. Sunt cautate (si rareori gasite) metode de a feri actionarii minoritari si actionarii indirecti (stakeholder-ii) de capcanele stupului in care pot ramane captivi, sunt cautate justificari ale sacrificarii unor interese si destine in ideea salvarii interesului superior al supravietuirii corporatiei – stup, sunt construite (de cele mai multe ori, artificial si nesustenabil) mecanisme de imblanzire a abuzului de putere a stapanilor stupului (proprietari si manageri).Am vazut de curand pe National Geografic Wild un documentar despre modul in care se construieste un cuib pentru o noua colonie de furnici si despre modul in care colaboreaza in acest scop 4 furnici - regine. Dupa finalizarea musuroiului, cele 4 regine depun oua (cateva sute de fiecare). Furnicile – lucrator eclozeaza si primul lucru de adult pe care acestea il fac este sa atace 3 din 4 regine. In timp ce una singura asista, celelalte 3 sunt dezmembrate, la propriu, ulterior fiind consumate. Nu se stie cum se face alegerea pentru regina crutata, dar e cert ca, ulterior, aceasta isi construieste un imperiu, pe care il va conduce exclusiv si absolut, emitand, prin hiper-comunicare, semnalele necesare tuturor „supusilor”, care vor „sti” exact ce sa faca atat timp cat regina este in viata (ea putand fi, de altfel, si la distante kilometrice de musuroi, fara ca distanta sa fie un obstacol al comunicarii si supunerii). Instinctual, lucratorii si ceilalti membrii ai societatii furnicilor, vor face tot ceea ce le dicteaza regina si nimic din ceea ce nu vine de la regina. Odata ce regina dispare, fara ca alta regina sa ii ia locul, musuroiul moare, la propriu, intrucat nimeni nu mai „stie” ce sa faca.Overlordul corporatiei are cam aceeasi pozitie si comportament ca si regina musuroiului de furnici. Tot la fel cum reginele – furnici intra in competitie pe viata si pe moarte, la fel intra in competitie si corporatiile. Si tot la fel se fac aliante temporare, dupa care overlorzii reintra in competitie cautand sa se ucida reciproc. Este dramatic ca lucratorii sunt determinati sa intre in aceeasi competitie si ei, in interiorul stupului, pentru a urca pe treptele ierarhiei. Este tragic ca lucratorii, in majoritatea lor consumatori fericiti, considera normal, benefic si sanatos sa intre in aceasta competitie pe care le-o dicteaza viespea - regina.Acest gen de corporatie – stup a dus la declansarea de catre Hitler a celui de-al doilea razboi mondial. Stupii germani nu mai aveau „spatiu vital” si, deci, trebuia sa il ia cu forta de la altii. Actualmente lumea este adusa intr-o asemenea foame de resurse si intr-o asemenea stare de supra-indatorare, incat s-a ajuns ca lorzi ai razboiului si laureati ai Premiului Nobel pentru economie sa prezinte razboiul ca ultima solutie pentru salvarea omenirii. Pornind totul de la zero, desigur. Si reconstruind lumea ca o increngatura de stupi si musuroaie in care oamenii sa nu mai fie controlati prin foamete, supra-indatorare si teama de catastrofe globale, ci direct, prin hiper-comunicare la nivel de constiinta de grup. Si, desigur, sa nu mai aiba drepturi, ci doar servituti.Important este ca aceasta constiinta de grup sa nu nege sau sa nu neutralizeze constiinta individuala, sa nu nege persoana. Altfel, am putea reveni la instinctul primitiv de turma, putand fi (mult prea) usor si invaziv manipulati. Ideea controlului mintilor prin hiper-comunicare in interiorul constiintei de grup, foarte interesanta pentru cei care ne conduc si ne controleaza lumea, este extrem de periculoasa in conditiile in care anihileaza vointa individuala si liberul arbitru. Persoana are drepturi, are repere morale, are libertatea optiunii, atata vreme cat are individualitate. Albina este indiferenta stupului, furnica este indiferenta musuroiului. Albina si furnica nu sunt persoane, nu au drepturi, nu pot spune ca sunt. Fara individualitate, omul nu exista. Cata vreme nu vei putea spune Eu sunt cel ce sunt, conditia de om va fi anihilata.Dar daca oamenii cu individualitate nestirbita, integrala, vor putea recastiga constiinta de grup si capacitatea de hiper-comunicare fara a-si anihila individualitatea, atunci ei vor putea avea, similar unor zei, puterea de a crea, modifica sau modela mental lucruri si fiinte. Fosar si Bludorf constata ca exista deja astfel de oameni. Ei folosesc formula copii indigo cu referire la persoanele nascute in pragul mileniului trei si care au individualitati puternice, dar si posibilitatea de a atinge mult mai usor si mai flexibil constiinta de grup. Copii indigo, cei nascuti dupa 2000, sunt vazuti ca un fel de invatatori ai trecerii noastre catre aceasta constiinta superioara. Adevarul este ca, pentru copii nascuti dupa 2000, internetul, lumea virtuala, tehnologia care mareste capacitatile motrice sau intelectuale, toate acestea sunt ca o a doua realitate, o lume care pe noi inca ne sperie, dar pe ei ii face nu doar mai rapizi, mai inteleligenti si mai entuziasti, ci si mai capabili sa faca saltul evolutiv la stadiul de ultra-om.S-ar putea spune ca e normal si natural ca ADN-ul sa reactioneze la limbaj. Cel putin la nivel de intuitie o stim, simtim asta de mii de ani. Invatatorii spirituali si esoterici cunosteau de mii de ani faptul ca acest corp uman este programabil prin limbaj, prin cuvinte si prin gand. Omul modern, insa, trebuie sa "lucreze" asupra proceselor interioare si sa obtina o anumita maturitate spirituala pentru a putea stabili o comunicare directa si constienta cu ADN-ul, date fiind marile riscuri de utilizare malefica a acestor abilitati.Exista o serie de teorii, reunite sub denumirea de “stiinta a noeticii”, care sustin ca lumea fizica si lumea mentala sunt interconecate. Conform acestor teorii, constiinta de grup poate ordona materia. Teoreticienii noeticii sustin ca noosfera (= constiinta globala) are efecte in lumea fizica. Numere aleatorii, spre exemplu, pot fi puse intr-o anumita ordine prin stari mentale si emotionale ale unui grup mare de oameni, cum ar fi multimea celor care merg pe stadion la un eveniment sportiv. Informatii care, logic, ar trebui sa fie aleatorii, sunt, de fapt, structurate in special atunci cand sunt asociate unor evenimente globale majore care angajeaza mintea si inima contemporanilor[7]. Cand un foarte mare numar de oameni sunt adusi alaturi, fizic, mental si emotional, potentialul de violenta este redus sau chiar neutralizat. Asa se intampla dupa un eveniment care afecteaza foarte multi oameni, asa se intimpla la Craciun, de exemplu, cand oamenii merg acasa, la familie. Asa se intimpla dupa o mare catastrofa traita sau vazuta la televizor (fanii noosferei au facut o astfel de legatura intre evenimentele de la 11 sept 2001 si constiinta globala… ).Ideea acestei constiinte globale (noosfera) nu e deloc noua. De fapt, e veche de cand lumea.Conform lui Rudolf Steiner, in hinduism se crede ca exista un “taram” spiritual unde toti suntem Unul[8]. Se numeste Akasha. Acest taram are o memorie stocata si setata intr-o biblioteca (denumita Cronica Akasha) extinsa la nivel cosmic. Biblioteca depoziteaza si seteaza inregistrari ale tuturor celor ce s-au intimplat in univers de la inceput pana in prezent, inclusiv emotiile, amintirile, proiectiile in viitor si evenimentele care au implicat, implica sau vor implica fiintele inteligente. Cronica Akasha este nu numai o istorie (descriere a trecutului) sau o “fotografie” a prezentului, ci si prevestirea a ceea ce urmeaza sa se intample in viitor, inclusiv a scenariilor pentru fiecare optiune pe care ar putea-o adopta omul constient sau a destinatiilor determinate de accidente, oricat de imprevizibile (fenomenul Lebedei Negre sau efectul fluture, in limbajul sec XXI) si chiar daca se refera la creativitate, adica, la ideile si creatiile artistice.Vechii greci credeau ca inspiratia in arta, mai ales in poezie, vine din sferele inalte de deasupra muntelui Parnas. Din aceasta idee s-a dezvoltat un curent al artei poetice, opusa clasicismului, denumita parnasianism.Rudolf Steiner crede ca aceasta Cronica Akasha este denumirea hindusa pentru Cartea vietii din Apocalipsa.Conform lui Rudolf Steiner, akash inseamna eter[9], in sanscrita veche. Akash este „substanta”, elementul mai mult imaterial decat material, pe care se imprima memoria tuturor faptelor, a evenimentelor, a gandurilor si a emotiilor fiintelor inteligente, precum si scenariul tuturor lucrurilor viitoare/posibile.Teoreticienii constiintei globale considera ca acest “taram” iesit din timp si spatiu este un fel de computer universal, o biblioteca on-line unde sunt stocate si setate toate aceste inregistrari. Pentru acestia, Cronica Akasha este noosfera.Conform lui Rudolf Steiner, oamenii antedeluvieni, atlantii (probabilii locuitori ai disparutei Atlantide) gandeau cu ajutorul imaginilor. Aveau o memorie fotografica, imagistica. Ei nu apelau la concepte si abstractiuni.Erau atlantii mai putin destepti decat noi? Erau mai limitati decat noi in privinta capacitatilor intelectuale? Sau, dimpotriva, noi suntem mai limitati? Memoria imagistica sau fotografica este, desigur, mult mai puternica, intrucat este mult mai fidela. Evident, daca e adevarat ca au existat si ca gandeau si comunicau prin imagini, atlantii erau mai avansati decat noi, mai destepti. Ma tem ca pana si omul primitiv era cu mult mai destept decat noi, din moment ce reusea sa supravietuieasca in natura fara tehnologie.Tehnologia, uneltele (adevarate extensii ale personalitatii noastre) ne-au ajutat sa evoluam, sa ne construim o civilizatie, dar ne-au limitat capacitatile senzoriale si intelectuale. Noi gandim acum cu ajutorul ideilor, al conceptelor sau al logicii invatate. Memoria noastra se construieste si se pastreaza in concepte (care, evident, reduc faptele si evenimentele la esente sau „esente”, reminiscente ale faptelor). Noi, data fiind structura noastra mentala, nu numai ca gandim si memoram concepte si nu fapte in acceptiunea lor completa (cu consecinta ca nu gandim tot ce percepem), dar si perceptiile noastre sunt limitate, reduse, pentru ca noi gandim, percepem, simtim, ca si cand ne-am concentra pe unul sau mai multe lucruri asa cum se concentreaza lumina unui far pe un punct pe care il lumineaza, ocultand sau lasand invizibile imprejurimile. De aici a rezultat, cel mai probabil, conceptul lui Platon de Lume a ideilor, ideea fiind, pentru teoria lui Platon, esenta lucrurilor, ceva mai inalt, mult mai complet si mult mai important decat lucrurile. Dar, de fapt, idea, conceptul, este o limitare a realitatii, o simplificare a acesteia, mintea noastra fiind obisnuita sa reconstruiasca realitatea dupa aceste concept (vedem ceea ce stim, fara sa stim, propriu-zis, ce vedem), uitand sa o vada sau sa o simta efectiv. Suntem conditionati biologic si psihologic sa gandim si chiar sa simtim asa. Modul acesta de gandire, de memorare si de reconstructie a realitatii, prin concepte, face chiar necesara uitarea. Pentru fanii Harry Potter, iata la ce folosea Pensivul lui Dumbledore (directorul scolii de vrajitori Hogwarts): sa se elibereze de amintirile prea multe, prea incarcate de tensiune sau suferinte, prea periculoase pentru a sta in permanenta in capul unui om (ele putand fi “accesate” de la distanta prin “legilimantie”, adica prin citirea gandurilor si telepatie)[10]. Nu putem trai fara a uita (obliviance).Cercetatorii constiintei de grup au emis teoria civilizatiei de Tip I: o umanitate care a dezvoltat o constiinta de grup, nu va mai avea nici probleme de mediu, nici probleme de saracire a surselor de energie. O civilizatie unificata utilizind forta mentala de grup va controla in mod natural modul in care se consuma energia si resursele planetei mama, planeta domestica, de acasa, precum si catastrofele naturale. Civilizatia de Tip II, in schimb, va putea controla energia si resursele intregii galaxii domestice. Triada casa, familie, viitor (home, family, future) va capata dimensiuni cosmice.Cu asemenea puteri, omul acestui viitor relativ indepartat ar trebui sa isi construiasca repere morale inalte si reguli juridice stricte, care sa opreasca indivizii care controleaza lumea de la utilizarea lor malefica.Este spectaculos sa vezi acest imperativ moral in Biblie. Intuitia celui care, acum 3000 de ani, a scris cele de mai jos, a fost uluitoare. In fapt, a fost atat de socant de uimitoare, incat ai putea spune ca a calatorit in timp.“Si a zis Domnul Dumnezeu: “Iata, Adam s-a facut ca unul dintre Noi, cunoscand binele si raul. Si acum nu cumva sa isi intinda mana si sa ia roade din pomul vietii, sa manince si sa traiasca in veci!” (Geneza, 3 : 22).“…si a pus heruvimi si sabie de flacara vilvaitoare sa pazeasca drumul catre pomul vietii” (Geneza, 3 : 24).Pomul vietii este constiinta colectiva a tuturor fiintelor vii. Mancand mere din Pomul vietii, omul poate accesa cele mai tainice, cele mai ascunse informatii si cunostinte. Marul este portalul catre biblioteca universala unde sunt stocate si sortate toate aceste informatii, precum si toate caile de comunicare cu toate celelalte fiinte vii. De altfel, idea acestei biblioteci si a cailor de acces (gateway) in biblioteca se regaseste in religia hindusa sub denumirea de Cronica Akasha. Drumul catre pomul vietii nu e batatorit, nu se gaseste cu GPS-ul, dar cu serpasi buni poate fi dibuit. Fenomenul ADN-ului “fantoma” poate fi un ghid. S-a observat ca, dupa iradierea unor mostre de ADN cu raze laser, se imprima pe suport o forma a mostrei, un tipar morfologic in vid care creeaza nano-tuneluri in timp si spatiu. Dupa ce mostra este indepartata, forma sa remanenta inca se vede pe suport. Se pare ca se intampla acelasi lucru si in cazul (presupus) al calatoriei ADN-ului prin continuumul spatiu – timp. E ca si cand energia acestei forme ar ramane in memoria cache a calculatorului. E un drum care poate fi reconstruit si, daca drumul poate fi pus pe o harta, atunci el va putea fi regasit de oricine vrea sa il strabata.In fine, de departe cel mai preocupant aspect al epigeneticii este posibilitatea prelungirii vietii prin reprogramarea ADN-ului. Testele de laborator realizate de Carlo Ventura, profesor si cercetator la Universitatea Bologna din Italia[11], au aratat ca ADN-ul din celule poate fi modificat si reprogramat invers folosind informatia epigenetica obtinuta prin intermediul campurilor magnetice, al vibratiilor sonice si al apei “coerente”. Celula vie poate fi reprogramata pentru a fi adusa la starea sa initiala. Potentialul acestei descoperiri este urias. Practic, experimentul implica faptul ca o celula poate fi, prin programare inversa, readusa in starea initiala, de celula stem, nediferentiata dupa functiunea pe care o are in mod obisnuit in organism. Celula stem este celula originara, “materialul” brut, lutul care poate fi modelat in orice tip de celula (cerebrala, hepatica, panctreatica, sanguine etc.). Daca acest experiment ar deveni o tehnologie, atunci aceasta ar putea fi calea catre tineretea vesnica sau catre tineretea redobandita de fiecare data cand se efectueaza “reprogramarea”.Poate ca este prea devreme sa ne punem astfel de probleme, dar o viata de mii de ani ar ridica o sumedenie de probleme juridice si etice.Pana atunci, ar fi benefic ca acest gen de tehnici sa fie folosite pentru eradicarea bolilor degenerative de genul diabetului, al Alzheimer-ului, al Parkinson-ului, sau al bolilor auto-imune, ca lupusul, ori al bolilor imunodeficientei, de genul hepatitei C sau al HIV-ului.Sa nu uitam insa: dupa metafora lui Joseph Stiglitz, 1% din populatia lumii detine 99% din bogatia si resursele acesteia. De aici concluzia ca 99% din populatia lumii imparte doar 1% din bogatia si resursele acesteia. Cei 1% sunt viespii-regine ale stupilor-corporatie. Avand banii, toti banii din lume, ei vor ajunge, curand, sa isi puna la punct si sa isi aproprie si tehnologia necesara inversarii procesului de imbatranire a celulelor proprii si personale, ajung ca, in loc sa imbatraneasca, sa se bucure de procesul invers, de intinerire, exact ca in Strania poveste a lui Benjamin Button.Sa vedem, in plus, daca si marile corporatii multinationale producatoare si distribuitoare de medicamente ar fi de acord ca aceasta descoperire sa se transforme in tehnologie utilizabila pe scara larga.Probabil ca nu.V-ati intrebat de ce nu stim nimic despre aceste cercetari care, mai mult ca sigur, sunt cunoscute de overlorzi, cei care au si banii necesari pentru a le cumpara si a le experimenta pe ei insisi? Nu stiati ca, pentru a-si promova propriile medicamente fara prea mare eficienta medicala, corporatiile cer si statul le permite ascunderea sub forma de patent sau trade mark a mii de formule, tehnologii si medicamente noi, cu potential de eradicare a unor boli “incurabile”?Juristii care studiaza drepturile omului considera ca dreptul la viata este ceva de la sine inteles, care nu necesita nici explicatii, nici garantii suplimentare. Dar oare li se respecta dreptul la viata acelor persoane care sunt considerate incurabil bolnave si, deci, condamnate, atunci cand o tehnologie sau un medicament care le-ar putea salva viata sunt ascunse, ocultate sau, dupa caz, torpilate de industria medicamentului? Daca exista un astfel de drept la viata si el este incalcat in acest fel insidios, greu de probat, cine raspunde pentru o astfel de incalcare, corporatia sau statul - complice? Care stat, acela care face legile dupa dictare?Problemele juridice si morale ale unei vieti de mii de ani nu se opresc insa aici. Enorm de multe si incredibil de mari probleme vor fi ridicate de:(i) proprietate, care este un drept absolut, exclusiv si perpetuu; un proprietar al stupului este si va ramane proprietar timp de atatea mii de ani cate ii vor permite competitia cu alti proprietari; el va pierde proprietatea doar prin disparitia stupului; micile proprietati, cele care, raspandite pe scara larga, ar asigura coloana vertebrala morala si economica a unei comunitati, ar deveni relicve;(ii) contracte, care pot fi punctuale, ocazionale, dar si incheiate pe termene lungi si foarte lungi, cu potential de eternizare; prin contracte, oamenii isi satisfac nevoi si interese, dar, in acelasi timp, se leaga de partea puternica a contractului ca si cand s-ar lega cu lantul de un punct fix (juris vinculum, intr-o traducere populara, inseamna lant juridic);(iii) banii – datorie, care se creeaza din nimic si se perpetueaza atata timp cat exista creditare, accentuand starea de lucrator al stupului, dependent de regina purtatoare a instinctului comun, pentru orice persoana care se indatoreaza creand bani – datorie prin simplul act al creditarii;(iv) fidelitatea, compasiunea, familia, care sunt legaturi emotionale si juridice explicabile prin referinta la persoane concrete, contemporane sau imediat anterioare ori ulterioare celor in prezenta; o fiinta a viitorului in varsta de 500 de ani, sa zicem, care ar arata exact ca o persoana de 35 de ani a prezentului, s-ar putea casatori si ar putea avea copii cu orice persoana de pana in 45 de ani, capabila de reproducere; dar cum ar putea trai impreuna cele doua fiinte cu trecut, prezent, viitor, memorie, emotii si mostenire epigenetica atat de fundamental diferite? cate casatorii si cati copii ar putea avea o fiinta de 2000 de ani? Ce sa mai zici de moravuri : in prezent, pare nelalocul lui ca un milionar de 80 de ani sa se insoare cu o prezentatoare de moda de 25 de ani; dar daca viata acelui milionar se va prelungi cu inca 500 de ani, nu-i asa ca la 80 de ani ar fi considerat un tinerel?(v) mostenirea, care reprezinta mecanismul juridic prin care averea si datoriile unei persoane decedate se transmit la succesori; cat ar putea astepta un descendent al unei persoane de mii de ani momentul in care o parte din sau toata mostenirea tatalui sa i se transmita? Cate clase de mostenitori, in functie de secolul in care acestia se vor fi nascut, va putea avea o persoana care va fi decedat dupa o viata de mii de ani? Vor fi egali in drepturi cei care, descendenti ai aceleiasi persoane fiind, vor fi despartiti temporal de citeva sute de ani?Nu se va putea epuiza niciodata multitudinea de probleme juridice si etice ridicate de o tinerete fara batrinete si o viata fara de moarte. Este cert, insa, ca nu toti vor putea si, mai mult ca sigur, nu toti vor vrea sa traiasca tineri si vesnici.Urmeaza repetarea istoriei razboiului sau aparitia unui dusman eficient care sa reduca populatia la 5%, asa cum isi doresc autorii Revolutiei globale, recte, sefii Clubui de la Roma? Foarte probabil, mai ales ca cei mai multi dintre lucratori isi doresc sa ramana albine.Idea tineretii vesnice si a vietii fara de moarte, foarte interesanta pentru posibilitatile pe care le creeaza celor care controleaza lumea pentru a-si perpetua specia (caci societatea nu face nicio afacere daca permite degeneratilor sa isi perpetueze ei specia, nu-i asa?) este, intr-adevar, una dintre cele mai periculoase idei ale secolului XXI. Iar cu imblanzirea acestei bestii se “ocupa” transhumanismul.[1]Denumirea in germana a cartii este Vernetzte Intelligenz: Die Natur geht online - Gruppenbewusstsein, Genetik, Gravitation (Inteligenta conectata : Natura ridicata pe net – Constiinta de grup, genetica si gravitatia), fiind publicata de editura Omega, in mai 2001; cartea se gaseste inca pe amazon.com.[2]Replica din Rogers and Hammerstein’s Cinderella (musical pentru tv, 1957).[3]Gariaev, P. P., Friedman, M. J., & Leonova-Gariaeva, E. A., Principles of Linguistic-Wave Genetics. DNA Decipher Journal, January 2011, Vol. 1, Issue 1, pp. 011-024.[4]G. Rein & R. McCraty, Local and Non local Effects of Coherent Heart Frequencies on Conformational Changes of DNA. www.bibliotecapleyades.net/mistic/esp_greggbraden_11.htm., precum si Glen Rein, Effect of Conscious Intention on Human DNA, publicat in colectia de discursuri de la International Forum on New Science, Denver, CO. October, 1996, ambele lucrari fiind citate aici : http://blog.world-mysteries.com/science/junk-dna-an-interdimensional-doorway-to-transformation/.[5]Ostrander & Schroeder, Psychic Discoveries Behind the Iron Curtain, citat, de asemenea, aici : http://blog.world-mysteries.com/science/junk-dna-an-interdimensional-doorway-to-transformation/.[6]Citat de M. Cozian, A. Vinadier, Droit de societes, Paris, edition Litec, 1992, p.151.[7]A se vedea pe site-ul http://noosphere.princeton.edu/, The Global Consciousness Project :Meaningful Correlations in Random Data (Proiectul Constiinta Globala : corelatii pline de sens in informatiile aleatorii). Acest proiect a fost initiat in 1998, la Laboratorul Princeton, de Roger D. Nelson, in completarea proiectului pentru cercetarea anomaliilor (PEAR) si este sustinut logistic de Institutul pentru Stiinte Noetice. Conform Wikipedia, proiectul are adversari, care considera ca metoda si rezultatele analizelor sunt controversate.[8] Rudolf Steiner, Die Apokalypse des Johannes, serie de 12 prelegeri tinute la Nurnberg in 1908, culese si publicate postum de sotia acestuia; in romaneste, prelegerile au fost publicate in mai multe randuri, cea mai recenta culegere fiind cea publicata la editura Univers Enciclopedic Gold, in 2012, sub titlul Apocalipsa lui Ioan.[9]In hinduism, conform lui Rudolf Steiner, eterul este, la un loc, apa, foc, pamint, aer (cele patru elemente fundamentale ale materiei din filosifia greaca antica).[10]Cum faci, totusi, daca te numesti Nicolas Flammel, sa uiti lucruri, evenimente, emotii pe care le traiesti timp de 1000 de ani?[11]Rezultatele acestor teste au fost expuse de Carlo Ventura si Rollin McCraty sub titlul DNA and Cell Reprogramming via Epigenetic Information Delivered by Magnetic Fields, Sound Vibrations and Coherent Water (Reprogramarea celulei si a AND-ului prin informatie epigenetica livrata prin campuri magnetice, vibratii de sunet si apa coerenta) intr-o serie de conferinte pe internet, unul dintre acestea fiind anuntate aici: https://www.heartmath.org/resources/downloads/dna-and-cell-reprogramming/.