Comisia Europeană și amprentarea copiilor romi în Italia
Problema tratamentului aplicat cetățenilor europeni în alte state membre depășește dimensiunea unei simple dispute politice. Atunci când sunt puse în discuție măsuri administrative aplicate unui anumit grup etnic, dezbaterea ajunge inevitabil în zona drepturilor fundamentale, a nediscriminării și a responsabilității instituțiilor europene.
În acest context, posibilitatea sesizării Comisiei Europene reprezintă unul dintre instrumentele prin care poate fi solicitată verificarea compatibilității unei măsuri naționale cu principiile și regulile europene.
Sesizarea Comisiei Europene împotriva Italiei
Voi face o sesizare la Comisia Europeana contra Italiei. Am cooptat un numar de persoane, avocati si studenti la drept, care sa semneze alaturi de mine. Voi incerca sa si mediatizez acest demers, mai ales ca reactia/implicarea statului roman este anemica.
Demersul descris în articol nu este prezentat doar ca o inițiativă individuală, ci ca o acțiune la care sunt invitați să participe profesioniști și studenți din domeniul juridic.
Implicarea mai multor semnatari poate avea și o dimensiune publică: problema nu mai este tratată exclusiv ca un caz individual, ci ca una care privește respectarea unor principii generale.
Rolul Comisiei Europene în respectarea dreptului european
Comisia Europeană are un rol important în supravegherea modului în care statele membre aplică dreptul european.
Atunci când există suspiciunea că o măsură națională intră în conflict cu obligațiile asumate la nivel european, instituțiile UE pot fi sesizate pentru analizarea situației.
O asemenea sesizare nu stabilește automat existența unei încălcări, ci solicită instituției competente să examineze măsura și compatibilitatea ei cu normele aplicabile.
Amprentarea copiilor romi și justificarea politică a măsurii
Comisia Europeana, la rindul ei, evita sa se implice, intrucit politicienii italieni la putere acum le-a explicat pe sleau ca ei au fost votati pentru a curata Italia de infractori, si atunci legea cu amprentarea copiilor de romi (nu a infractorilor, ci a copiilor unor potentiali infractori) nu poate fi abandonata, fara ca electoratul italian sa ii sanctioneze pe cei afalti acum la putere. Deci puterea trebuie mentinuta cu orice pret.
Pasajul ridică una dintre întrebările esențiale ale articolului: până unde poate fi justificată o măsură administrativă printr-un mandat politic primit în alegeri?
Faptul că o măsură a fost promisă electoral nu înlătură necesitatea respectării drepturilor fundamentale.
Într-un sistem democratic, voința majorității și protecția drepturilor individuale trebuie să funcționeze simultan.
Copiii și aplicarea unor măsuri bazate pe apartenența la un grup
Situația devine cu atât mai sensibilă atunci când măsurile privesc minori. Un copil nu poate fi tratat ca potențial responsabil pentru comportamentul real sau presupus al unor adulți din aceeași comunitate.
Aplicarea unei proceduri unui grup de copii exclusiv în baza originii lor ridică inevitabil întrebări privind proporționalitatea, necesitatea și caracterul nediscriminatoriu al măsurii.
Prevenirea criminalității și limitele intervenției statului
Statele au dreptul și obligația de a combate criminalitatea. Însă măsurile utilizate trebuie să privească fapte și persoane concrete, nu să transforme apartenența la o comunitate într-un indiciu general de periculozitate.
Altfel, politica de prevenire poate ajunge să producă tocmai discriminarea pe care sistemele europene de protecție a drepturilor încearcă să o împiedice.
Drepturile omului și intervenția instituțiilor europene
In timp ce din perspectiva economica state ca Romania sunt rapid santionate pentru ajutoare de stat sau alte fapte ce ar putea atinge concurentii europeni, Comisia Europeana intervenind rapid, inclusiv cu masuri urgente de suspendare a tranzactiilor suspectate, cind e vorba de drepturi ale omului, asa cum este dreptul de libera stabilire pe teritoriul oricarui stat membru al UE, Comisia Europeana se da pe dupa gard, cu ipocrizie.
Textul construiește aici o comparație între două tipuri de intervenție europeană: cea privind piața și concurența și cea privind protecția drepturilor persoanei.
Este o critică formulată de autor cu privire la diferența de viteză și fermitate pe care acesta o percepe între cele două domenii.
Din perspectivă instituțională, cele două categorii de probleme sunt guvernate de mecanisme juridice diferite, însă întrebarea ridicată rămâne relevantă: cât de eficient poate reacționa Uniunea atunci când drepturile fundamentale sunt puse în discuție?
Libertatea de circulație și de stabilire în Uniunea Europeană
Libera circulație reprezintă unul dintre elementele importante ale construcției europene.
Pentru cetățean, apartenența la Uniunea Europeană nu înseamnă doar existența unei piețe comune, ci și posibilitatea de a circula, locui și desfășura activități în alte state membre, în condițiile stabilite de dreptul european.
Orice măsură care afectează selectiv cetățeni aparținând unei anumite comunități poate ridica, prin urmare, și problema aplicării acestor libertăți.
Egalitatea de tratament între cetățenii europeni
Libera circulație își pierde o parte importantă din semnificație dacă este însoțită de tratamente diferite bazate pe origine sau etnie.
Un cetățean european trebuie evaluat pentru propriul comportament, nu pentru presupunerile asociate grupului din care face parte. Aceasta este una dintre diferențele fundamentale dintre răspunderea individuală și stigmatizarea colectivă.
România și protejarea propriilor cetățeni
Articolul critică și reacția considerată insuficientă a statului român. Atunci când cetățenii unui stat se confruntă în altă țară cu măsuri despre care există suspiciunea că sunt discriminatorii, apare și întrebarea privind rolul autorităților statului de origine.
Acesta poate fi diplomatic, juridic sau instituțional, în funcție de natura problemei și de instrumentele disponibile.
Drepturile romilor și responsabilitatea instituțională
Situația romilor are o dimensiune suplimentară, deoarece vorbim despre o comunitate care s-a confruntat istoric cu discriminare și marginalizare.
Tocmai din acest motiv, măsurile administrative care îi vizează în mod distinct trebuie analizate cu o atenție sporită.
Protecția împotriva discriminării nu presupune exceptarea unei persoane de la lege, ci aplicarea aceleiași legi fără prezumții colective bazate pe origine.
Poate securitatea justifica tratamentul diferențiat?
Orice stat poate invoca necesitatea asigurării ordinii publice și a securității. Însă existența unui obiectiv legitim nu înseamnă că orice măsură utilizată pentru atingerea lui devine automat legitimă.
Trebuie analizate necesitatea măsurii, caracterul său proporțional și existența unor alternative mai puțin intruzive.
Acest echilibru dintre securitate și libertate reprezintă una dintre temele recurente ale dreptului modern.
Instituțiile europene și încrederea cetățenilor
Poate ca de aceea irlandezii si olandezii au respins constitutia/tratatul constitutional al Uniunii Europene, pentru ca structura institutionala si procesul decizional in Uniune sunt ipocrite. Nu poti avea incredere in prefacuti.
Pasajul exprimă critica autorului față de funcționarea instituțiilor europene și leagă această percepție de problema încrederii publicului.
Dincolo de formularea polemică, tema încrederii este importantă pentru orice sistem instituțional. Cetățenii trebuie să poată vedea că principiile declarate sunt aplicate și atunci când situațiile sunt dificile din punct de vedere politic.
Diferența dintre valorile declarate și aplicarea lor
Instituțiile sunt evaluate nu numai prin regulile pe care le proclamă, ci și prin felul în care reacționează atunci când aceste reguli sunt puse la încercare.
Dacă există impresia că normele economice sunt aplicate rapid, iar cele privind drepturile fundamentale mai lent sau mai prudent, poate apărea o problemă de credibilitate. Aceasta este, în fond, una dintre ideile centrale ale articolului.
De ce contează o sesizare individuală
O sesizare adresată unei instituții europene poate părea un instrument modest în raport cu dimensiunea problemei.
Totuși, asemenea demersuri pot pune o situație în atenția instituțiilor și pot solicita un răspuns formal. Ele creează, în același timp, o urmă documentară și obligă problema să fie formulată în termeni juridici concreți.
Avocații și societatea civilă în apărarea drepturilor
Implicarea avocaților, studenților și a altor membri ai societății civile poate completa acțiunea instituțiilor publice.
Drepturile nu sunt protejate exclusiv prin inițiativa statului. Ele pot fi apărate și prin petiții, acțiuni judiciare, sesizări, dezbatere publică și intervenții ale organizațiilor civice.
De la discurs public la demers juridic
O caracteristică importantă a inițiativei descrise în articol este trecerea de la critică la acțiune juridică.
În loc ca nemulțumirea să rămână doar la nivelul unui comentariu public, autorul anunță intenția de a utiliza mecanismele instituționale existente.
Această diferență este importantă: într-un stat de drept, contestarea unei măsuri se poate transforma într-o procedură concretă prin care instituția competentă este solicitată să se pronunțe.
Drepturile omului ca test pentru construcția europeană
Uniunea Europeană este construită atât pe integrare economică, cât și pe principii referitoare la libertate, demnitate și egalitate.
Situațiile în care aceste două dimensiuni par să primească niveluri diferite de atenție pot genera critici precum cele formulate în articol.
Din această perspectivă, protecția efectivă a drepturilor fundamentale devine și un test al credibilității proiectului european.
Întrebarea finală: susținerea unui asemenea demers
Sustii un astfel de demers?
Întrebarea de final transformă articolul dintr-o simplă luare de poziție într-o invitație la participare.
Cititorul nu este chemat doar să evalueze critic situația, ci și să se gândească dacă mecanismele juridice și instituționale disponibile trebuie utilizate atunci când există suspiciunea unei încălcări a drepturilor fundamentale.
Articol scris de Piperea & Asociații, iar pentru noutați ne găsiți și pe social media.