Dna avocat Iulia Golgojan a evidențiat faptul că, în prezent, există practică neunitară în legătură cu speța prezentată, aspect pentru care, în funcție de percepția instanței de judecată învestite este posibil să se anuleze o hotărâre AGA, pentru simplul fapt că operațiunea acționarului majoritar este considerată ca fiind o activitate curentă sau, din contră, o

Curtea de Apel București menționează că: – trebuie să existe un mandat pentru adunările / comitetele creditorilor ale societăților aflate în insolvență la care societatea debitoare deține calitatea de creditor, precum și în adunările generale ale acționarilor la societățile la care debitorul deține participații -trebuie să existe o cerere a administratorului special / o propunere

Curtea de Apel Ploiești, fiind învestită cu soluționarea speței menționate mai sus, a concluzionat că participarea și votul în adunarea generala a acționarilor este o activitate curentă și, drept consecință, administratorul special al acționarului majoritar trebuie să urmărească îndeplinirea următoarelor etape: 1) emiterea propunerii de candidat; 2) transmiterea propunerii către administratorul judiciar al societății la

Două societăți înființate în temeiul Legii nr. 31/1990, mai precis societatea A (SRL) și societatea B (S.A.) se află în insolvență, în perioada de observație, , iar niciuna dintre cele două nu are ridicat dreptul de administrare. Societatea A S.R.L. fiind acționar majoritar al societății B S.A., urmărește revocarea administratorului special și desemnarea altui administrator

Conform art. 5 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 85/2014, activitățile curente sunt acele activități ce se efectuează în cursul activității normale a debitorului și care sunt incluse în lista de activități propuse de debitor a fi derulate în perioada de observație sau de reorganizare. Definiția activității curente introduce, pe lângă limitarea dată de

În data de 01.07.2021-02.07.2021 a avut loc conferința „VALUL IV VA FI UN VAL AL INSOLVENȚEI” organizată de către Institutul Român de Drept Comercial în parteneriat cu SCA Piperea & Asociații, RomInsolv SPRL și Universitatea Transilvania din Brașov. Prezentul articol, cele anterioare și cele ce vor urma intenționează să prezinte într-o manieră sintetică, dar cuprinzătoare

În continuarea conversației, domnul avocat Alexandru Rățoi a pus în discuție necesitatea și oportunitatea unui transplant al jurisprudenței. Transplantul jurisprudențial apare ca fiind util în contextul în care putem observa modul în care au fost aplicate legile supraîndatorării în alte state, iar grupul de lucru despre care s-a vorbit la punctul 3, ar putea să

În cadrul discuției a intervenit domnul avocat Alexandru Rățoi arătând că acesta a tratat în cadrul tezei sale de doctorat susținută public în noiembrie 2020, „Supraîndatorarea simplilor particulari – o perspectivă pluridisciplinară” mai multe ipoteze în ceea ce privește domeniul de aplicare a Legii nr. 151/2015 și că ar trebui subliniate situațiile specifice în care

Banca centrală a Franței are un departament care se ocupă cu supraîndatorarea particularilor. Este necesară înființarea unui departament în cadrul infrastructurii statele românești care să se ocupe de problema supraîndatorării, întrucât înainte de ivirea pandemiei COVID-19, existau mai mult de 500.000 de persoane supraîndatorate, iar după finalizarea acesteia, probabil că numărul acestora va depăși 1.000.000.

Ca număr de cereri, Bucureștiul nu se află pe primul loc, ci Bihorul. În anul 2021 au fost înregistrate cele mai puține cereri de intrare în insolvență. Justificarea ar putea fi datorată: 1. Existenței ajutoarelor implementate pe parcursul pandemiei; și a 2. Unei informări mai bune a consumatorilor, fapt ce a determinat instituțiile financiar bancare

Ca urmare a studiului realizat, menționat în postările anterioare, ANPC s-a implicat într-un alt studiu mai amplu realizat de către Comisia Europeană împreună cu Centrul pentru Studii Politice Europene. În cadrul respectivului studiu au fost discutate 2 modele ce are putea fi repere în creionarea noilor modificări legislative, unul din Franța și unul din Olanda.

Ponderea persoanelor care apelează la procedura insolvenței persoanei fizice este în favoarea persoanelor de sex masculin, opinia doamnei Dana Munteanu fiind în sensul că probabil mai mulți bărbați sunt cei care au curajul de a depune aceste cereri de intrare în insolvență, corelându-l astfel cu acceptarea unui eșec profesional sau personal. Drept consecință, activitatea de